Atacantul Rivaldinho (27 de ani), fiul celebrului Rivaldo s-a alăturat Universităţii Craiova, semnând un contract pe doi ani, fiind pregătit pentru a treia aventură în România, după cele la Dinamo şi Viitorul. Vârful venit în Bănie de la MKS Cracovia spune că-şi propune să aibă evoluţii superioare celor pe care le-a avut la Viitorul, probabil cea mai bună perioadă din cariera sa.
„M‑a atras la România faptul că m‑am simțit foarte bine mereu aici şi că simt că aici mi‑am făcut un nume. Craiova e o echipă foarte mare, un oraş care respiră fotbal şi această pasiune cred că mi se potriveşte mie, ca brazilian. Sunt foarte motivat să dau tot ce am mai bun din mine aici, pentru că şi suporterii şi oamenii din acest club merită din plin. Cred că faptul că sunt un jucător polivalent a fost un plus în intenția celor de aici de a mă transfera.
Am vorbit cu Mister, normal, dar încă nu s‑a pus problema să discutăm despre poziția pe care voi juca. Momentan am vorbit strict de cum vom pregăti revenirea mea din punct de vedere fizic, pentru că am nevoie să muncesc mult ca să fiu la un nivel bun. Îmi propun să arăt mai bine decât am făcut‑o la Viito‑ rul. Am nevoie şi vreau să demonstrez că pot să fiu un jucător important aici, la Universitatea. Nu am venit doar de dragul de a face parte din lotul unui club mare, nu. Am o mare dorință să arăt cât de bun sunt aici.
Domnul Hagi a rămas ca un tată pentru mine, iar ca antrenor este extrem de exigent, dar şi extraordinar de valoros, iar faptul că a lucrat foarte mult cu mine m‑a ajutat enorm. Mă consider fericit şi foarte norocos că am lucrat cu cel mai mare om din istoria fotbalului românesc, o legendă în viață” a declarat Rivaldinho, pentru revista oficială a Universităţii Craiova.
În 2015, Rivaldinho a jucat alături de Rivaldo, la Mogi Mirim, în liga a doua braziliană, iar vârful Universităţii Craiova a rămas marcat de acea experienţă.
„Copilăria mea se leagă foarte mult de relația cu tatăl meu. Am realizat că era o legendă când eram mai mărişor, până atunci era pur şi simplu tatăl meu şi ne simțeam foarte bine împreună. Dar şi după aceea a rămas cam la fel, deci aş zice că, în ciuda faptului că eram fiul lui Rivaldo, am avut o copilărie destul de normală. E adevărat, tata mă lua cu el peste tot şi datorită lui am ajuns să mă îndrăgostesc de fotbal. Cele mai frumoase amintiri din copilărie cred că sunt din vestiarul Naționalei Braziliei, unde mergeam mereu, alături de tata, Iubesc tot ce are legătură cu fotbalul şi mă uit cu mare plăcere la absolut orice meci, nici măcar nu contează competiția sau nivelul valoric.
Când am jucat alături de tatăl meu a fost cea mai frumoasă zi din cariera şi poate şi din viața mea. Nu doar că am jucat împreună, ci am şi marcat amândoi. În plus, era un meci important, pentru că ne luptam pentru salvarea de la retrogradare. Aş zice că acea zi a fost nu doar una importantă din viața mea, ci şi una de referință în istoria fotbalului, pentru că nu ştiu să se mai fi întâmplat ca un tată să joace alături de propriul fiu, mai ales când tatăl este fost câştigător de Balon de Aur. Îmi amintesc că nu prea aveam chef să joc, pentru că mama mea murise de puțin timp şi eram foarte trist şi lipsit de chef. Tata a fost cel care a tras de mine atunci, mi‑a spus: hai să jucăm chiar dacă ți‑e greu acum, pentru că vei vedea că ne vom întoarce fericiți acasă. Şi aşa a fost.
Bineînțeles că fotbalistul meu preferat este tatăl meu, iar la egalitate pe locul 1 este Il Fenomeno Ronaldo. Amândoi sunt idoli pentru mine. Generația mea preferată este, evident, cea din 2002, din care au făcut parte şi tata, şi Ronaldo. De altfel, atunci am luat şi ultima Cupă Mondială. Mi‑ar plăcea foarte mult ca la Mondiale să fie o finală Brazilia – Spania, pentru că eu am dublă cetățenie, braziliană şi spaniolă, şi cred că m‑aş bucura indiferent cine ar câştiga o finală cu aceste participante” a spus Rivaldinho.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER