Studenții renegați de Gigi Becali, cu „burse” de la primar, bătuți de campionii antrenorului latifundiar! Cronică de Gabriel Berceanu la „U” Cluj – FCSB 1-2
Ce înseamnă „U” Cluj – FCSB într-un final de an în care parcă primim interzis la ezitări și sentimente în fața atâtor alegeri? Pentru unii e lupta renegaților lui Gigi Becali cu supraviețuitorii lui Gigi Becali.
Pe teren, din start, Gabriel Simion, Ovidiu Popescu, Iulian Cristea plus veteranul cu inimă de peluză roș-albastră Alex Chipciu. Pe bancă așteaptă și Boboc, Oaidă, Rață. Iar în fața lor, mașinăria FCSB „Lanțul slăbiciunilor”, cu patronul reluând rolul lui Andrei Gheorghe de-acum 20 de ani. Ești veriga slabă? Pleci acasă! Supraviețuiești? Aproape sigur ajungi fotbalist și bogat.
Pentru fanii politicii, echipa ocrotită de Emil Boc, primarul PNL de Cluj-Napoca, se luptă cu echipa lui George Becali, candidatul AUR la parlamentare. Pentru Gigi Becali, foarte probabil, e mai întâi despre „Martorii lui Iehova” versus ortodoxie.
„U” Cluj – FCSB la zero grade cu aproape 30.000 de oameni în fața atâtor alegeri
Pentru optimiști e confruntarea dintre liderul consecvent și meritoriu al campionatului și campioana încântătoare prin Europa League. Pentru realiști e rezultatul raportului dintre o echipă susținută masiv din bani publici și o afacere privată mistuitor de profitabilă marca Becali.
Pentru romantici, parfumul studențimii ardelene trecut prin mosc și lavandă versus amestecul esențelor tari: glorie continentală cu miros de bancnote numărate rapid. Pentru tacticieni, „U” Cluj – FCSB e duelul unui manager veritabil și om-orchestră, Ioan Ovidiu Sabău, cu o fanfară de antrenori: unul pentru primul 11 și schimbări, altul pentru antrenamente, secunzi buni și dedicați…
Ce ne rămâne nouă, dintre acestea? Câte puțin din fiecare, amestecate la un loc sau chiar nimic? Cluj Arena e plină, aproape treizeci de mii de oameni, asta contează mai mult decât orice acum. Bulversați de atâtea alegeri, aici și prin lume, românii au ales, la zero grade, fotbalul. Și cântă atât de frumos prin frig, lumină și fum! Veți spune că nu-i mare lucru, dar poate fi totul.
Slavă ție, studenție! Dar startul e al lui Bota, care n-a terminat liceul
Gigi Becali îl vrea pe Vlad Chiricheș mijlocaș la închidere și pe Edjouma în spatele vârfului. Asta ca să se confirme: cel mai previzibil lucru la FCSB e imprevizibilul. Doar că, la încălzire, Vlad acuză dureri musculare. Iarăși. A câta oară? Îi ia locul Ștefănescu, pe repede-înainte.
Universitatea începe demn și bărbătește, locul 1 și vocea tribunelor care bubuie nu până-n Mănăștur, ci până-n Săvădisla, nu-i dau voie să respire o secundă din presing și încordare. Roș-albaștrii faultează des, Bota are prima ocazie după o scăpare a lui Crețu, șut respins spectaculos de Târnovanu.
Tot el îl lansează superb pe Thiam, pentru un șut șchiopătat. Tot el păcălește din marginea careului, după corner, însă trimite tremurând spre poartă.
Câtă exuberanță la mijlocașul adolescent Alexandru Bota, cel care debuta în Superliga la doar 14 ani, într-un derby cu CFR Cluj, și-acum e titular în premieră tocmai cu campioana FCSB!
Cât jăratic a fost dorul roș-albastru de-un atacant ca Bîrligea!
Însă există la clujeni o aproape tangibilă teamă de succes. În depășirea propriei condiții. Iar aceasta apare recurent în clipele decisive. Nu de azi, ci de când au început să existe premise certe la „U” pentru smulgerea istoriei spre un destin mai îndrăzneț.
Pe fondul acesta și cu forța valorii incontestabile a unor fotbaliști pe val de încredere, FCSB echilibrează și stropește din pocalul puterii chipul temerar al băieților lui Sabău. Titlul și statutul par să se joace cu mințile unor adversari în alb-negru cărora le lipsește ceva ca să ducă albul până la capăt și să iasă din negură definitiv.
În minutul 28, chinuit de durere, Tavi Popescu e nevoie să iasă. Deznădejdea îl împinge spre plâns. Intră Musi. Care primește imediat în careu o respingere cu capul, fără pic de orientare, de la Ovidiu Popescu. Ce vă spuneam despre teama de succes?! Musi pasează limpede spre punctul cu var, de unde Bîrligea preia cu stângul, pivotează și execută cu dreptul pentru 1-0. Cât jăratic a fost dorul roș-albastru de-un atacant ca Bîrligea!
Bărbăție scurtă, topită sub șenile trufașe de stăpân puternic
Lipsa revoltei după golul încasat îl scoate din minți pe Sabău, lucru rar!, la fel cum a făcut-o gafa lui Ovidiu Popescu. Să-i fi fost ciudă și tehnicianului că n-a mizat pe Boboc, obișnuitul fundaș dreapta?
Toată bărbăția scurtă din start de meci s-a topit la ardeleni sub șenilele dictaturii de Capitală. Ajunge și Edjouma în zonă de finalizare, fără echilibru, revine Bîrligea înspăimântător prin careu, dar mai presus de toate e o stăpânire calmă și cumva trufașă a campioanei. Echipa lui Becali, când simte ezitarea, nu face concesii. S-a maturizat în reprize de sacrificiu la Salonic, în anihilări tactice cu danezii, de curând.
Și intră la vestiare urlând parcă fără vorbe: v-ați păcălit dacă ați crezut altceva, suntem peste! Și la posesie, și la șuturi spre poartă, și la goluri.
Sinuciderea lui Sabău și killer cu zâmbet curat în avanposturile campioanei
Intră Boboc în locul lui Ovidiu Popescu, intră Blănuță… în locul lui Bota?! Cel mai bun om al Universității, de departe, în primele 45 de minute. Dacă nu-i iese cumva lui Sabău, va rămâne doar cu propria furie, augmentată de erori „menite” să acopere erori!
Nici n-are timp noul algoritm al antrenorului Universității să producă ceva. Dacă și Nistor greșește pasele în propria jumătate, e grav! Recuperarea e caustică, mingea ajunge la Miculescu și lansarea spre Bîrligea vine dintr-o încredere de fotbalist convocat în premieră la națională. Vârful finalizează fără preluare, killer cu zâmbet curat!
E schimbat și Miranyan, fusese titular în premieră armeanul. E clar, a comis-o Neluțu Sabău. Dar și FCSB, ce forță!
Ați uitat că și FCSB are ceva suicidar în stil, de etapa trecută?
Când nu ai paria un cent pe vreun alt deznodământ, FCSB apasă play pe filmul suprarealist de la Craiova. E suficient să bifeze Thiam a doua ocazie doar pentru gazde, șut de pe centru trimis ghiulea tot pe centru, în Târnovanu, că se clatină un colț de vitraliu în catedrala roș-albastră. Căpitanul Șut se duce fără minte cu talpa în față, primește corect al doilea „galben”. Mai știți ce-a fost în Bănie? Se întâmplă iar?
Acum e însă 2-0, nu doar 1-0 ca etapa trecută, iar succesul cu Midtjylland parcă a încărcat cu viziune și calm jucătorii care acoperă altminteri exemplar terenul, sub stilul impus de Charalambous și Pintilii. Da, de ei doi, să fim drepți până la capăt.
„U” nu forțează eficient, dar centrarea englezească și sclipitoare a lui Boboc primește continuarea unui „cap” de vârf autentic și inspirat din partea lui Blănuță. E minutul 86 când cei doi neutilizați din start de Sabău fac o minunăție de gol din mai nimic.
Ce fierbinte strânge clasamentul!
Cu tot cu 5 minute de prelungiri, clujenii n-au șarje în arsenalul marii provocări. Cu Olaru și Alex Băluță, echipa lui Becali se închide mai ferm decât în Bănie.
Campioana FCSB învinge până la urmă liderul „U” Cluj. Apetitul sinucigaș al ardelenilor, într-o seară oarbă pentru Sabău și cu limitele la purtător pentru jucătorii lui, a fost pur și simplu mai acut decât al campionilor.
Pentru roș-albaștri au câștigat foamea pură de devenire a lui Bîrligea, încrederea celor mai buni, certificată în bătălii mai mari pe continent, știința lui Charalambous și Pintilii de-a gestiona în pregătire și tactic un program îmbucurător de încărcat, până la urmă.
Și flerul lui Gigi Becali a câștigat, cununat cu investiții serioase pentru obiective cu adevărat serioase. Universitatea Cluj n-a plătit niciun euro pentru fotbaliști în acest sezon! Nici în ultimele trei!
Între lider și campioană se strânge distanța la doar 6 puncte. Dar FCSB are o restanță cu Botoșani, probabil va rămâne doar diferență de-o victorie. Studenții lui Sabău adorm cu propriile bariere în minte și-n ghete, privind la capătul nopții de noiembrie cu ciudă spre clasamentul care începe să fiarbă. Cu o ciudă pe care doar Vinicius, privind și-n vis spre trofeul lui Rodri, o poate egala.