INTERVIU | Viorel Moldovan, selecționerul naționalei U21: „Fotbaliștii români sunt prea cocoloșiți, prea umflați. A fost o adevărată eliberare să plec în străinătate”
Viorel Moldovan, antrenorul echipei de tineret a României, a acceptat să vorbească cu ProSport despre una dintre marile probleme ale fotbalului românesc: dificultățile pe care le întâmpină fotbaliștii autohtoni atunci când decid să plece din țară la o echipă din străinătate. Fostul atacant al naționalei, care în cariera de fotbalist a trecut prin Elveția, Franța, Anglia sau Turcia și a adunat 10 ani în fotbalul european, atrage atenția asupra diferențelor dintre fotbaliștii români și cei străini și scoate în evidență aspectele care-i împiedică pe jucătorii români să devină certitudini în fotbalul european.
- Joi, de la ora 19:30, naționala condusă de Viorel Moldovan întâlnește Muntenegru, în penultimul meci din grupa a șasea a preliminariilor Campionatului European din Cehia (2015). România se mai poate califica la turneul final doar printr-o minune. Vineri, la Halle, se joacă tot în grupa noastră partida Germania – Irlanda
Viorel Moldovan a venit la naționala de tineret după ce și-a dat demisia de la Rapid. El își depusese CV-ul la FRF pentru postul selecționer. A fost ales în dauna lui Ionuț Badea. FOTO: Alexandru HOJDA
Domnule Moldovan, vă numărați printre jucătorii români care au reușit să impresioneze în străinătate. La doar 23 de ani, jucați în Elveția, la Neuchatel Xamax. Cum a fost schimbarea și adaptarea la fotbalul european?
M-am transferat acolo în 1995 și după primul an am devenit golgheterul campionatului elvețian. Pentru mine a fost excelent, parcă eram de o viață acolo. Asta poate și pentru că sunt un tip care se poate adapta destul de rapid.
A fost ceva firesc?
Da, țin minte că eram foarte bucuros că am reușit să mă transfer și să plec din România la acea vreme. Pentru mine a fost un mare succes să ajung să joc în străinătate, chiar dacă am ajuns în Elveția.
Elveția a fost o rampă de lansare?
A fost un loc în care am învățat foarte multe lucruri și care m-a propulsat mai departe. Când am plecat din România, am făcut-o cu un mare handicap referitor la multe aspecte. Atât fotbalistice, cât și de viață. Totuși, nu am avut niciodată vreun complex. Imediat m-am adaptat, pentru că știam că trebuia să-mi fac treaba: să mă antrenez, să joc bine și să muncesc pentru a ajunge mai sus. Îmi doream enorm la vremea respectivă să reușesc să mă transfer. Pentru mine a fost o eliberare când am plecat din Romania în străinătate.
Viorel Moldovan a debutat pe banca naționalei U21 pe 13 august, la Ploiești, în victoria cu 2-0 din amicalul cu Italia. FOTO: Răzvan LUPICĂ‚
„Unii jucători sunt mult prea mămoși, mult prea sensibili”
În ultimii ani, fotbaliștii români care au plecat în străinătate nu au avut succes. Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt cauzele nereușitelor?
E destul de complicat. Îmi aduc aminte că, la vremea când și eu am plecat în străinătate, majoritatea jucătorilor, crescuți în regimul comunist, au reușit. Generația nouă este născută și dezvoltată în această democrație romanească: bună, dar rău înțeleasă. Cred că suferim din punct de vedere al mentalitații când ajungem afară.
În ce sens?
Afară, când te cumpără cineva, te cumpără pentru a face diferența. Nu interesează pe nimeni dacă te adaptezi sau nu. Ca fotbalist, ei te ajută să te adaptezi, dar dacă tu nu ai bunăvoință, dac[ nu ești dispus să te sacrifici pentru grup, e foarte greu! Fotbalul profesionist e gestiune individuală. Tu trebuie să te gestionezi singur: să vii pregătit din punct de vedere fizic și psihic la antrenament, pentru că de aia câștigi bani. Acolo nu are nimeni răbdare să discute cu tine, să te sprijine. Ești plătit să faci diferența, nu să blochezi locul unui autohton.
Dar în România?
Aici mulți sunt ținuți în brațe, sunt cocoloșiți, sunt umflați. Unii jucători sunt mult prea mămoși, mult prea sensibili. Afară e altceva. E o luptă pe viață și pe moarte, în care trebuie să te impui și să-ți câștigi locul de titular.
Luând în calcul experiența dumneavoastră în străinătate, ce sfaturi i-ați da unui jucător tânăr care se transferă afară?
Să fie umil, dar în sensul pozitiv al cuvântului. Să fie serios și curajos, să lupte și să se antreneze bine. Tot timpul când ajungi într-un grup e important ca tu să mergi către grup, să te integrezi. Să nu cedeze nicio clipă, indiferent de problemele pe care le va întâmpina.
„Claudiu Keșeru a cedat mult prea ușor”
Ați fost coechipier doi ani cu Claudiu Keșeru la Nantes. La 32 de ani dumneavoastră încă jucați la un nivel inalt în străinătate. La 27 de ani Keșeru deja se intoarce la Steaua. Care au fost cauzele pentru care nu s-a impus in Franța?
La Nantes a fost o perioadă în care făcea diferența, dar nu i s-a acordat prea multă încredere. A plecat la Bastia și doar el știe ce dificultăți a întâmpinat. Eu i-am spus-o lui și personal. Părerea mea e că a cedat mult prea ușor. El știe ce calcule și-a făcut atunci când a revenit, dar cred că a contat și faptul că va juca cu Steaua în cupele europene.
Ligue 1 e un campionat pe care-l cunoașteți foarte bine. De ce credeți că Bănel Nicoliță, Chițu și Mihai Roman de la Toulouse nu au reușit să se impună?
Campionatul Franței e unul foarte greu. Nu e ușor să te adaptezi acolo. Unii jucători au probleme în a se adapta chiar și când trec de la o echipă de provincie la una din capitală. Acolo trebuie să fii puternic, pentru că nu te așteaptă nimeni și trebuie să impui respect.
Atunci când s-a intors de la Valenciennes, Aurelian Chițu a declarat că nu a fost pregătit pe plan mental. Dumneavoastră urmați cursurile Facultății de Psihologie. Cât contează latura psihică în pregătirea tânărului fotbalist român?
Cred că avem o problemă de mentalitate. Principala diferență între jucătorii români și cei străini nu apare la nivelul calităților fizice și tehnice. Jucătorii străini sunt mult mai receptivi și mult mai responsabili și implicați. Fotbaliștilor din afară nu trebuie să le spui de foarte multe ori un lucru. Ei înțeleg repede ce au de făcut!
Aceste aspecte țin și de educație?
Sigur că educația contează. Țin de mentalitatea și scopul fiecăruia. Dacă un fotbalist se mulțumește cu puțin, atunci obține puțin.
„Moldo-But” a fost unul dintre cei mai iubiți jucători ai grupării franceze Nantes
Cariera lui Viorel Moldovan la echipe din străinătate
- 1995-1996 Neuchatel Xamax: 19 goluri în 32 de meciuri
- 1996-1998 Grasshopers Zurich: 44 de goluri în 51 de meciuri
- 1998 Coventry: 2 goluri în 10 meciuri
- 1998-2000 Fenerbahce: 33 de goluri în 53 de meciuri
- 2000-2003 Nantes: 20 de goluri în 57 de meciuri
- 2003 Al-Wahda: niciun gol, un singur meci
- 2003-2004 Nantes: 11 goluri în 12 meciuri
- 2004-2005 Servette Geneva: 3 goluri în 13 meciuri
Interviu realizat de Cristian Voicu
Viorel Moldovan a fost protagonistul uneia dintre cele mai bune fotografii din 2006, imagine surprinsă de fotoreporterul ProSport, Cosmin Moței, la finalul returului (0-0) din sferturile Cupei UEFA (2005-2006), Rapid – Steaua. Prima manșă se încheiase tot nedecis, 1-1, goluri Moldovan, respectiv Nicoliță.