Prezent în studioul ProSport LIVE, antrenorul cu portarii de la FCSB în sezonul recent încheiat, Florin Tene, a răspuns provocării „Totul despre colegii mei”, rubrica în care foști și actuali jucători din Liga 1 sunt invitați să-și caracterizeze foștii colegi.
Tene a vorbit despre echipa Stelei din sezonul 1998/1999 și primul 11 de la un meci cu totul special în istoria roș-albaștrilor – partida cu Valencia, 3-4 în Ghencea, cu Lăcătuș, Dumitrescu, Militaru, Belodedici și Roșu alături de portarul care a debutat în tricoul lui Dinamo, iar apoi a intrat între buturi și a apărat pentru toate marile cluburi din București. „În echipa adversă juca Adrian Ilie și mi-a dat două goluri„, a fost prima remarcă a lui Florin Tene.”Mi-aduc aminte că prima dată l-a ținut Baciu, după care l-a preluat Laur, dar în momentul acela, era de neoprit Adrian Ilie„.
Iulian Miu: „Avea întotdeauna mașini foarte frumoase. Dar, întotdeauna, în portbagajul lui nu aveai ce să bagi, fiindcă el acolo avea boxele. El venea cu clubul după el, dădea drumul la muzică la maxim. Mai mergeam din când în când cu el și îmi zicea – nu-ți băga în spate! Eu – cum, mă, să nu bag în spate? Deschideam portbagajul și vedeam boxele acelea imense. Ă‚sta era Miu. Un băiat căruia îi plăcea muzica și un băiat extraordinar”.
„Miu nu o să poată niciodată să asculte blues. Ce muzică asculta? Din aia cu părul lung, de-alea de ne plăceau și nouă: rock – numai nebunii! Noi eram în vestiar și știam că vine Miu. Auzeam mașina”, Florin Tene
Miodrag Belodedici: „Este genul de jucător pe care nu ai cum să nu îl iubești. Și ca bărbat îl iubești. Este un băiat foarte simpatic, cu foarte mult bun-simț, rar vezi așa ceva. Este un jucător foarte mare pentru România. Pe Belo îl mai știam de la echipa națională: erau meciuri în care mai greșeam și eu, dar niciodată nu mi-a spus nimic. De fiecară dată îmi dădea mâna și îmi spunea – nu e nimic, Florin, capul sus, se-ntâmplă. Și eu greșesc. Pentru asta, l-am iubit enorm„.
Erik Lincar: „Genul de jucător foarte serios. El era mai mic decât mine, el este ardelean și m-am înțeles foarte bine cu el”.
Marius Baciu: „Un jucător bun, un jucător util, un băiat care avea și are coloană. Ce spunea – era bătut în cuie„.
Ilie Dumitrescu: „Am o grămadă de povești cu el. Am jucat împreună și la naționala de juniori, jucam Steaua – Dinamo la juniori, ne cunoaștem de foarte mult timp. O fază haioasă: când s-a retras din fotbal, Ilie s-a retras cu mine. Noi făceam cantonament la Forban și, la un moment dat, îmi spune Florine, te rog frumos, hai să alergi cu mine. Era și el spre bătrânețe, venea din Mexic, nu mai avea aceeași motivație. Mi-a spus – hai să alergăm amândoi, în spate. Mie îmi convenea – eram portar, nu eram printre primii la alergare. Forban este cel mai rău cantonament care există – adică, vă spun, dacă îl termini pe ăla, ajungi fotbalist! Revenind, la un moment dat, alergând, mi-a spus: Florine, lupii! Ne-am suit în copac, am stat acolo vreo 20 de minute până au trecut. Erau șapte câini! Asta a fost chestia. În momentul ăla am coborât, ne-am dus la punctul de întâlnire – echipa era la masă. Noi ajunsesem la 1:30, băieții erau la desert și nea Emi ne aștepta – ce faceți, măi, băieți? Și a ridicat mâna și i-a spus – nea Emi, eu mă las, mulțumesc frumos!. Și Ilie s-a retras atunci„.
Laurențiu Reghecampf: „Reghe era unul ditnre cei jucători la momentul acela și unul dintre cei mai buni fundași dreapta din țară, deși era foarte tânăr. Venea de la Târgoviște. Pe atunci, era mai respectuos cu mine, pentru că, acum, este șeful meu (n.r. – râde). Era ok, ne înțelegeam bine. Era un tip spirt, mai ales pentru vârsta lui. Foarte îndrăzneț„.
Marius Lăcătuș: „Când eram la Moreni și jucam contra Stelei, mi-aduc aminte că venea general Ghenoiu de la Dinamo – era președintele clubului atunci, sau venea ordin de la tovarășul Postelnicu – ne punea în față și ne spunea: măi băieți, dacă faceți egal cu Steaua aveți aprobare de mașină. Și îmi tremurau chiloții pe mine – aprobare de mașină! Nu se dădeau deloc ușor pe vremea aia. Noi eram echipa lui Dinamo atunci. În primul meu meci contra Stelei am luat gol în minutul 1! A fost o minge la care m-am dus la blocaj, Lăcătuș mi-a venit cu talpa și mi-a pus-o aici, la cap, și am paralizat! Nu-mi venea să cred! Arbitrul se uita la el ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Lăcătuș mi-a zis – n-am nimic cu tine, cu Butufei am! I-am zis și eu – NU sunt Butufei! I-am adus aminte de acea fază mai apoi, la un șpriț, dar Lăcătuș a fost celebru! După mine, să îl ai pe Lăcătuș în echipa ta – ai asigurate trei puncte. Omul dădea suflet echipei, trăgea echipa după el. Era mai greu să joci împotriva lui”.
„Pe cei mici îi mai certam, pe Lăcătuș nu îmi permiteam. Dar cel mai adesea, îi încurajam pe cei mai mici. Nici mie nu mi-a plăcut când eram tânăr să fiu certat și atunci, nu îi certam nici eu pe cei mai tineri din echipă. Mie mi-a plăcut și întotdeauna mi-am luat jucători mai mici în cameră. Mi-a plăcut să îi cresc, să îi învăț câte ceva, pentru că îmi aduc aminte că jucam o dată la Gloria Bistrița, am intrat în vestiar cu niște colegi și un jucător pe la vreo 40 de ani ne-a spus – ce-i cu voi aici? Am spus și noi: Pâi, am venit să ne schimbăm. Ne-a spus: nu se face așa, la noi în vestiar se bate la ușă! Am ieșit frumos afară, am bătut la ușă. Zice – Cine e?. Zăgrean cu Tene și… Ne-a luat tare. Ce vreți? Noi: La antrenament! Și ne-a spus: Mai stați cinci minute! Chestia asta nu mi-a plăcut niciodată. Eu am crescut copii”, Florin Tene
Denis Șerban: „Era un copil mai altfel, mai răsfățat. Își dădea seama de talentul lui. Putea să ajungă mult mai sus. Am înțeles că o duce foarte bine, are niște afaceri în Constanța, dar cred că a fost un fotbalist foarte tehnic, care putea ajunge mult mai sus”.
Damian Militaru: „Era un băiat hazliu, un băiat cu umor, care întreținea vestiarul. Fotbalist foarte bun, el a trecut și pe la Dinamo o perioadă. I se spunea Minerul. Era un jucător foarte agresiv. Dar el îi ținea pe toți copiii – pe Ciocoiu, pe Miu, pe Luțu – nimeni nu ieșea din cuvântul lui”.
Laurențiu Roșu: „A fost colegul meu de cameră. ne-am înțeles foarte bine. Am avut o perioadă foarte bună. Este un băiat foarte serios. Mă bucur pentru el, pentru că îl văd antrenor. Un jucător foarte bun – de aceea a și ajuns în Spania. Duce o viață foarte echilibrată„.
CV-ul lui Florin Tene
În Divizia A și Cupă Debut Div.A: 18.06.1987, Sp.Stud. – Dinamo 5-4 Debut cupă: 21.02.1990, Strungul Arad – Flacăra Moreni 2-1 1986-87: Dinamo 1/0 0/0 1988-89: Flacăra Moreni 14/0 0/0 1989-90: Flacăra Moreni 31/0 1/0 1990-91: Gloria Bistrița 33/0 1/0 1991-92: Gloria Bistrița 11/0 0/0 Dinamo 21/0 2/0 1992-93: Dinamo 9/0 0/0 Gloria Bistrița 16/0 5/0 1993-94: Gloria Bistrița 33/1 5/0 1994-95: Dinamo 16/0 0/0 1995-96: Dinamo 5/0 0/0 Rapid 19/0 1/0 1996-97: Rapid 25/0 1/0 1998-99: Steaua 13/0 2/0 1999-00: Rocar 10/0 0/0 FC Argeș-Dacia 13/0 0/0 2000-01: Dinamo 5/0 0/0 Total: 275/1 18/0
A cucerit: 1 titlu (cu Dinamo) și 2 cupe (cu Gloria Bistrița și Steaua)
1997-98: Kardemir D.Ç. Karabükspor (Turcia 1) 10 0
Debut: 26.08.1992, România – Mexic 2-0 Total: 6 0
Debut: 13.09.1989, FC Porto – Flacăra Moreni 2-0 Total: 15 0 Statistică: Răzvan TOMA
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER