Rapid s-a despărțit de unul dintre cei mai înfocați fani! Cunoscutul Gheorghe Scurtu, cel care și-a transformat casa într-un veritabil muzeu a încetat din viață la vârsta de 91 de ani.
Cei care vor să-i aducă un omagiu lui Gheorghe Scurtu o pot face mâine, 22 februarie, ora 12:30, la Cimitirul Izvorul Nou, Strada Drumul Murgului, nr. 47, după cum a anunțat Pompiliu Constantin.
Istoricul Pompiliu Constantin, autorul cărții „Rapidismul”, l-a cunoscut bine pe Gheorghe Scurtu și susține că Giuleștiul s-a despărțit de un om cu adevărat special.
De altfel, elcovent este faptul că Scurtu a investit peste 20.000 de euro în muzeul dedicat pasiunii pentru Rapid.
De profesie inginer, Scurtu a făcut parte din organigrama clubului până la sosirea lui George Copos în Giulești.
„Gheorghe Scurtu era o enciclopedie rapidistă și avea un stil aparte de a povesti, foarte atractiv. Nu-și asuma rolul de istoric, pentru ca, zicea el, e deja un Scurtu istoric, profesorul Ioan Scurtu, astfel că Gheorghe Scurtu se considera apărătorul legendelor rapidiste. Prin muzeul pe care îl avea în propriul apartament a transmis aceste legende și a promovat Rapidismul oricui era dispus să-l asculte. În momentul în care am început sa ma documentez despre Rapid, jurnalistul Bogdan Tudor m-a îndrumat către Gheorghe Scurtu, spunandu-mi: «Nu poți scrie despre Rapid dacă nu-l cunoști pe domnul Scurtu. Trebuie să stai de vorbă cu el». Și au fost zeci de întâlniri cu acesta. Nu era rapidist sa nu-l știe pe Gheorghe Scurtu”, a spus Pompiliu Constantin, pentru ProSport.
„Rapidismul. Istoria unui fenomen sportiv” costă 50 de lei şi a fost scoasă pe piaţă de editura Pro Universitaria.
Gheorghe Scurtu mărturisea în 2009 cum a apărut Rapid, una dintre cele mai iubite echipe din fotbalul românesc.
”Rapid nu a fost înfiinţată de fapt în 1923, ci mult mai devreme, în 1911. Atunci, a fost întemeiată Asociaţia Federaţiilor de Educaţie Fizică, avându-l ca preşedinte de onoare pe Carol I şi ca preşedinte executiv pe Carol al II-lea. S-a creat şi un campionat de fotbal, în care s-a înscris şi echipa muncitorilor de la CFR, Victoria. S-au desfiinţat însă curând, pentru că nu i-a mai păsat nimănui de fotbal. Apoi, la 1 mai 1922 a fost înscrisă în campionatul municipal echipa atelierelor Griviţa, Locomotiva, care juca în cămăşi vişinii.
Un an mai târziu, maistrul Grigoriu, un fel de Copos al vremii, cu relaţii, a înscris o nouă echipă la Federaţie: CFR Bucureşti. Pentru că Locomotiva evolua deja în vişiniu, au fost nevoiţi să adopte culoarea violet, folosită timp de 12 ani”, a povestit Scurtu, care ştie şi cum s-a ajuns la denumirea actuală: „În 1935, a fost instalat preşedinte un anume Costică Bauer, un evreu fugit în România de frica nemţilor.
Prin relaţiile sale, a adus la Bucureşti echipamentul vişiniu pe care cei de la Rapid Viena nu mai aveau voie să-l folosească, deoarece hitleriştii le impuseseră să adopte culoarea verde. De-aia ne numim şi noi Rapid”, spunea acesta, conform adevarul.ro.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER