Trei de bine la început de 2025: Ianis Hagi, Zeljko Kopic și Andrei Vlad sunt protagoniștii primului episod din cea mai nouă rubrică ProSport! „Firescul trântit peste toată așteptarea însetată de sânge”

Promovează presa sportivă prea mult „rău”? Sau cer suporterii să se hrănească, deși nu admit, cu acest „rău”? Sunt coordonatele unei polemici captivante dar fără deznodământ. Certă e doar senzația fiecăruia dintre noi că înghițim prea mult rău din fotbal. Culmea, din cel mai iubit sport și cel care înseamnă, până la urmă, bucurie curată!

Din 2025, ProSport lansează prin jurnalistul Gabriel Berceanu rubrica „Trei de bine” unde vei descoperi, în fiecare marți, trei lucruri memorabile și pozitive din fotbalul românesc petrecute în ultima săptămână. Goluri superbe, declarații de aplaudat, gesturi fair-play, transferuri și decizii care cresc valoarea fotbalului nostru, tot ce vine mai bun din partea jucătorilor, antrenorilor, conducătorilor, arbitrilor și spectatorilor. Comentat, pus în lumină și fixat pentru o memorie pozitivă!

Trei de bine în prima săptămână a fotbalului din 2025

Între atâtea acuzații și invective, zvonuri alarmiste, atacuri, replici la atacuri și tragedii, conspirații și dezastre la minut, pierdem cumva frânturile esențiale care țin în viață pasiunea noastră, și a generațiilor ce vin, pentru fotbal.

8 poze
Vezi galeria foto

De ce e rubrica „Trei de bine” în fiecare marți? Pentru că tradiția noastră spune că „marțea sunt trei ceasuri rele”. Dar prezentul și viitorul fotbalului în care și pentru care trăim trebuie să fie diferit.

Sunt jurnaliștii prea încrâncenați și alunecă în tiparele „șocului” negativ întreținând inconștient ura? Probabil. Ascund suporterii o apetență pentru răul citit, vizionat și auzit, în diferite forme? Posibil. Sau este, pur și simplu, fereastra fotbalului nostru compusă constant din mai multe cioburi de rău decât din raze de lumină?

Descoperind în fiecare marți „Trei de bine”, poate fiecare din noi se va schimba puțin. Inclusiv fereastra.

Ianis Hagi: golul din derby, exemplul, reconfirmarea

Deschiderea de scor reușită de Ianis Hagi în Rangers – Celtic 3-0 este o închidere exemplară a unei răni nedrepte. Nu e nici prima din cariera lui Ianis, dacă ne amintim doar cumplita accidentare, nici prima închisă admirabil. Doar că de data asta românul a făcut-o prin inima fotbalului: golul. Și într-un moment atât de important pentru clubul său încât ne reamintim că nimic nu e întâmplător și că, atât cât dai fotbalului, atât vei primi până la urmă!

După exilarea la formația secundă, Ianis a tăcut. S-a pregătit, a îndurat, a jucat. Cât a suferit și cum, doar el știe. Dar a tăcut. Convins de resursele fotbalistice solide pe care le are, a evitat social media și extravaganțele ei cu efect bumerang. I-a uimit cu perseverența în seriozitate pe toți cei din club, l-a dezarmat pe antrenorul belgian Clement, captiv în propriile ezitări, inechități și tentative sterile de a justifica o situație de nejustificat.

Acum, prin golul care a deschis victoria lui Rangers în cel mai important meci al oricărui sezon, Ianis n-a dat vreo palmă. Nu e genul. Pur și simplu, printr-o execuție personală, a reafirmat convingător, în iarbă, că tot ce se întâmplă dincolo de fotbal și i-a făcut rău poate fi biruit demn. Așa cum îl știu, nu pentru sine era necesară reconfirmarea. Ci pentru fotbal ca întreg, de la suporterii scoțieni la pricinoșii de-acasă.

Da, exemplar! Și reconfortant pentru fotbalul românesc să se poată baza pe astfel de protagoniști, în teren și în atitudine, la acest nivel!

Lecția lui Andrei Vlad

După 7 ani și jumătate la FCSB, cu puține bune și multe amare, portarul Andrei Vlad a plecat, liber de contract. Pentru cine uită, la doar 25 de ani Andrei Vlad rămâne un goalkeeper cu calități certe și cu multe de oferit. A fost titularul României U21 la EURO 2021, a închis poarta roș-albaștrilor la un 1-0 cu Lazio în primăvara europeană…

Până și plecarea lui, după sezoane de rezervă la FCSB, are potențialul să se transforme într-un bine pentru fotbalul românesc, dacă Vlad o să apere iar și o să-și mute calitățile pe teren. Dar, până Andrei va redeveni un portar de top, dacă o va face, cert este că modul în care a plecat de la campioană reprezintă o lecție de apreciat.

După o postare pozitivă pe instagram, fără ranchiună sau polițe plătite, Andrei Vlad a acceptat să vorbească despre relația cu Gigi Becali. Patronul care i-a fixat sentința de rezervă la FCSB, ajutat ce-i drept și de inconstanța evoluțiilor portarului. Cel care l-a scos practic și din radarul naționalei de seniori, pentru care Vlad debuta în 2021. Cum a reacționat jucătorul, într-o apariție pentru as.ro care poate fi descoperită aici?

Nu am cum să nu-i mulţumesc pentru toată încrederea pe care a avut-o în mine, dânsul m-a propulsat în fotbalul mare şi a avut o încredere extraordinară în mine. Ştie că-l apreciez, chiar dacă în anumite momente nu mi-au convenit sau nu mi-au picat bine lucrurile pe care le-a spus despre mine, dar toate lucrurile acestea m-au făcut mult mai bun şi mult mai puternic”

Să arăți recunoștință după aproape un deceniu în care ai simțit inclusiv umilință, să accepți lucid și să evidențiezi public lucrurile care te-au construit și nu doar cele care te-au zguduit… jos pălăria! Mai ales pentru că e foarte puțin probabil ca Andrei să mai lucreze vreodată ca fotbalist cu Gigi Becali, deci zero interese secundare în ce spune.

Este, pur și simplu, o gură de aer curat. Firescul trântit peste toată așteptarea însetată de sânge a celor care pândeau răzbunare, ură și reproș. Cu asemenea abordare trasă și peste fotbal, Andrei Vlad chiar poate să redevină portarul de top.

Zeljko Kopic: respectul profesionistului pentru fotbal și al tatălui, pentru fiu

Vor fi multe lucruri, deja îndrăznesc să cred, pe care le vom păstra și valoriza cu semnificații profunde după ce Zeljko Kopic își va încheia experiența ca antrenor în România. Să sperăm că va veni cât mai târziu acest moment, pentru că până acum, dincolo de competența profesională, croatul a conturat deja o amprentă solidă de bun simț, respect și seriozitate. Aproape un reper, dar fără să-și dorească ostentativ setarea lui.

Între toate, o probă din ultima săptămână despre viziunea demnă și corectă despre fotbal pe care o are un antrenor pasionat și dedicat. Fiul lui Kopic, Vito, e un tânăr fotbalist de 17 ani legitimat la Universitatea Cluj. Rivală pentru Dinamo în Superliga. Și o formație dintr-un oraș la aproape 500 de km distanță de Capitala unde lucrează tatăl. Ar fi fost la îndemână să crească Vito la Dinamo pregătită de Kopic? Sub ochii tatălui într-o țară străină și sprijinit de tatăl-antrenor? Și mult mai ușor pentru familie, decât să se ajungă în situația în care mama lui Vito să se mute la Cluj-Napoca, nu-i așa?

Doar că Zeljko Kopic nici măcar nu a luat în calcul scenariul. Le-a mărturisit colegilor de la gsp.ro într-o intervenție care poate fi descoperită în integralitate aici:

Da, am vrut să fie aproape de mine, dar Dinamo nu a fost o opțiune pentru a veni, de la bun început. Nu-mi place să amestec lucrurile, poveștile”

În fotbalul nostru unde, spre exemplu, antrenorul Marius Croitoru și-a purtat fiul pe la FC Botoșani, FCU Craiova ori FC Argeș până când David a ajuns la ACSO Filiași, abordarea lui Kopic, fermă și scurtă, pe tiparul privirilor lui dinspre un chip de veteran al războaielor de gherilă, e o normalitate care ne arată un drum. Cel drept. Pentru tatăl antrenor, pentru fiul jucător și pentru fotbal.

Gabriel Berceanu / Autor

Ofițerul de presă al Echipei Naționale de Fotbal a Românei (2014-2022) și creatorul de content dedicat tricolorilor. A creat și dezvoltat Departamentul Comunicare al FRF, fiind vreme de aproape 8 ani Manager Comunicare, Proiecte Speciale sau Șeful Biroului de Presă FRF. În paralel a activat ... citește mai mult