Primarul Craiovei spune că un investitor arab și-ar dori să investească la „Știința” Olguța Vasilescu vorbește săptămânal cu liderii galeriei Universității Primarul-karateka are centura neagră și doi dan!
În Primăria din Craiova, într-o cameră imensă ce seamănă izbitor cu pronaosul unei biserici, o mână de oameni așteaptă să fie primiți în audiență de noul primar. Îmbrăcată într-o rochie de un verde închis, Olguța Vasilescu deschide ușa biroului și începe să explice, cu gesturi ample, planurile pe care le are cu Universitatea Craiova. „Sondajele spun că e cea mai mare problemă a orașului. Nu mi-a venit să cred!”, începe imediat discuția.
Doamna Vasilescu, ce înseamnă pentru dumneavoastră Universitatea Craiova? E brand-ul orașului. Sunt multe alte orașe în România care, la ora actuală, își caută un brand. Și-au rezolvat toate problemele, în sensul că nu mai au cartiere necanalizate, fără apă, industria s-a dezvoltat, dar nu au un brand al lor. Noi îl avem.
Cum se face ca o echipă de fotbal să apară în platforma-program a unui candidat la Primărie? Nu sunt alte lucruri mai importante în agendă? Să știți că, în urma sondajelor de opinie pe care le-am făcut în perioada campaniei și după, problema Universității e pe primul loc!
Serios? Da! 81% din populația Craiovei reclamă absența echipei de fotbal. Pentru mine a fost o piatră de încercare ca în campania electorală să nu vorbesc despre Universitatea. M-am gândit că sunt femeie, că nu voi părea credibilă și că risc să pierd procente dacă vorbesc despre asta. Ar fi părut că mă agăț de acest brand al orașului și nu am vorbit absolut deloc în campania electorală despre ceea ce intenționez să fac pentru echipă. Suporterii au fost însă alături de mine, ceea ce mi s-a părut și mie foarte ciudat.
De ce vi s-a părut ciudat și, mai ales, de ce au fost ei alături de dumneavoastră? Nu a existat o negociere între noi înainte de campanie, dar și-au dat seama că fostul primar nu a sprijinit deloc echipa. Dimpotrivă, atunci când a putut să îi pună contre, a făcut-o. Și suporterii s-au mobilizat, au ieșit la vot, iar pentru mine a fost un semnal că acești oameni își vor înapoi echipa.
A reprezentat Universitatea Craiova o miză politică? Eu spun că da. Din punctul meu de vedere, au fost niște interese politice strecurate în ceea ce i s-a întâmplat Craiovei.
În dezafilierea ei…. Exact! Anumite persoane care au vrut să scape de o altă persoană de la Universitatea Craiova și să pună ei mâna pe echipă. Nu au putut și au preferat să o desființeze, ca apoi să vină să ceară înființarea unei alte formații în Craiova. Acum, eu vreau să vă spun că, măcar o dată pe săptămână, stau de vorbă cu liderii galeriei. Toți îmi spun același lucru: . În oraș au mai existat și alte echipe de fotbal. A mai fost Electroputere…
Extensiv… Da, dar niciuna nu a prins. Nu au avut suporteri, niciodată numărul fanilor acestor echipe nu a depășit pragul de trei persoane.
Dumneavoastră ați îmbrățișat vreodată ideea unei alte echipe în Craiova? Pentru că, spre deosebire de perioada despre care spuneați mai devreme, oamenii nu aveau o altă alternativă și puteau migra către noua formație… Nu cred că ar fi migrat! Important este palmaresul echipei, iar craiovenii trăiesc foarte mult din trecutul acestei formații. Pentru ei, echipa e un brand prin prisma realizărilor din trecut. Venind acum cu o altă formație, care să nu aibă același palmares, care să nu aibă aceeași denumire, care să nu aibă aceleași culori, nu știu dacă le va spune ceva. Eu am declarat că voi susține, în general, sportul. Eu am făcut sport.
Putea fi antrenor de karate!
Ce sport ați practicat? Karate. Am centura neagră 2 dan și am avut posibilitatea să fiu antrenor de karate. Nu am putut să rămân și să fac performanță în acest sport, dar voi susține sportul în Craiova. Și am promis că voi ajuta și echipa de baschet, și echipa de handbal. Atât cât se poate și cât este legal. Pe cea de fotbal o voi susține atât cât pot la ora actuală. Adică, dacă ni se va cere să suportăm cheltuielile administrative, nu va fi nicun fel de problemă.
Ce înseamnă, concret, cheltuielile administrative? Angajații din zona stadionului… aceste cheltuieli eu pot, în mod legal, să le suport echipei de fotbal. Dacă se dorește o implicare mai mare, adică să devenim acționari majoritari noi sau Consiliul Județean, atunci voi face un referendum. Eu sunt convinsă cam cum va fi rezultatul acestui referendum, dar obligația mea, ca primar, va fi să întreb cetățenii dacă preferă ca municipalitatea să bage bani în fotbal sau în altceva. Personal, mi-aș dori varianta cu un investitor puternic. Nu ar fi problema de sponsori. La ora actuală, din discuțiile pe care le-am avut, mai multe persoane sunt dispuse să sponsorizeze Craiova. Până atunci însă trebuie să avem această echipă. Să depășim niște procese și trebuie să ajutăm la formarea ei.
În acest moment, oamenii sunt împărțiți în două tabere: unii vor ca echipa să intre în competiție cât mai repede, chiar de anul acesta, iar ceilalți spun că ar fi indicat să se aștepte definitivarea litigiului cu FRF. Care este poziția dumneavoastră? Uite, au venit mai multe persoane care mi-au spus că vor să joace gratis pentru Universitatea. Nu cred că poți să formezi o echipă de fotbal care să facă perfomanță așa. Eu le mulțumesc că s-au gândit la asta…
„Trebuie să luăm jucătorii înapoi”
E, totuși, o dovadă de atașament… Exact! Și, probabil, și-ar da sufletul pe teren mai mult decât ar face-o cei care ar juca pe bani. Dar nu așa se reconstruiește o echipă. Trebuie să vedem ce jucători sunt valoroși la alte echipe, fotbaliști pe care i-a avut Universitatea, și să îi aducem înapoi. Apoi trebuie să ne uităm la centrele de copii și juniori, Craiova a dat mereu jucători talentați. Tocmai de aceea cred că reconstrucția va mai dura un an. Chit că voi supăra suporterii când spun treaba asta, dar eu nu cred că se poate reface o echipă în două săptămâni. Există un risc major să încropim acum o echipă, să mergem cu ce-o fi și ne facem de râs. Deziluzia suporterilor ar fi mai mare decât este în prezent.
Din interior, feedback-ul implicării dumneavoastră în situația Craiovei probabil că a fost pozitiv. Ce reacții ați avut din exterior? Au fost oameni care să vă sugereze că nu ar fi bine să vă implicați? (stă un pic pe gânduri, apoi zâmbește) Să știți că, de fiecare dată când vorbesc cu consultanții mei, îmi spun că aceasta este o piatră de încercare pentru mine, dar că poate fi o piatră fierbinte. Resimt asta. Îmi dau seama ce ar însemna deziluzia craiovenilor pentru un lucru care îi face să aibă o stare emotivă foarte mare. Dar, pe de altă parte, nu pot să mă implic. Și asta pentru că fostul primar nu a sprijinit echipa, ci dimpotrivă. Poate și asta l-a făcut să piardă alegerile. Sunt mulți care se întreabă cum a fost posibil ca Antonie Solomon, în condițiile în care n-a fost un primar tocmai rău, să piardă alegerile în Craiova. A avut niște realizări în oraș pe care trebuie să i le recunoaștem. Că a făcut el și lucruri negative, e o altă chestiune.
„În fotbal e golăneală!”
Situația Universității era, și încă este, una cu foarte multe necunoscute. Nu ar fi fost o lovitură de imagine pentru dumneavoastră dacă procesul cu FRF ar fi fost pierdut? Sigur că ar fi fost, dar nu m-a interesat asta. Am vrut ca suporterii Craiovei să vadă că sunt alături de ei în orice condiții.
Deci nu ar fi contat foarte mult deznodământul procesului… Chiar îmi spuneau mai mulți oameni care țineau la mine că un rezultat negativ ar fi putut să îmi afecteze, cel puțin pe termen scurt, cariera politică. Dar, așa cum am mai spus, nu mă interesează asta atât timp cât ei știu că sunt lângă ei și că vreau să fac ceva pentru echipa. Poate și prezența mea acolo, în sala de tribunal, a contat. Judecătoarea a văzut că nu există doar o disensiune între un club de fotbal și Federația Română de Fotbal, ci un lucru pe care orașul și-l dorește foarte mult.
Prezența dumneavoastră în sala de judecată a fost criticată de oficialii FRF și LPF. Mă așteptam la așa ceva. În fotbal e o golăneală! Dar și politica e la fel și nu te mai miră personaje precum președintele Federației. Nu mă așteptam să spună despre Craiova că e un cătun, asta a fost o mitocănie gratuită. Înțeleg să te cerți cu persoana, cu primarul, cu Mititelu, cu suporterii, cu cine vrei. Dar nu cred că își are rostul să bagi aici un oraș cu atâta istorie. Sunt depășite niște limite.
Unde credeți că va fi Craiova peste cinci ani? Nu vreau să ne grăbim și să facem gafe pe care să nu le mai putem remedia. Nu vă ascund faptul că am fost contactată de un consul al României într-o țară arabă, el este fan al Universității, și mi-a spus: «Dacă trebuie, avem investitor pentru Craiova. Avem sponsor!». Mi‑aș dori un investitor puternic. Atenție! Nu mă interesează că el e Mititelu, că e Mititelu și altcineva. Pe mine mă interesează ca echipa de fotbal să existe, în primul rând, și să funcționeze. Să aibă banii necesari.
O ultimă chestie: ați spus, imediat după procesul cu FRF, că recunoașteți pungașii dintr-o privire… (zâmbește) Să nu aveți nicio îndoială!
46,2 este procentul obținut de Olguța Vasilescu la alegerile pentru Primăria Craiova
„A fost un abuz și prezența primăriței în sala de judecată, care nici măcar nu a avut bunul simț să dea un telefon la Federație”, Mircea Sandu, președinte FRF
„Am convingerea că Universitatea va câștiga acest proces, pentru că i s-a făcut o nedreptate. Sigur, cu largul concurs al unor personaje politice”, Olguța Vasilescu, primar Craiova
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER