ProSport a stat de vorbă cu doi arbitri români care au făcut echipă, vineri, în prima zi care a programat meciuri de calificare pentru probele individuale (simplu, dublu și dublu mixt), în cadrul Campionatului European de tenis de masă, juniori, de la Cluj, pentru a explica, pe scurt, în ce constă rolul lor. Cătălin Răzvan Gimbută și Denisa Ardeleanu ne ajută să înțelegem gesturile care se repetă în țarc, pornind de la trusa de care arbitrii nu se despart și care conține două instrumente de măsurat, două cartonașe albe, trei cartonașe galbene, trei cartonașe roșii, un bănuț colorat, cronometru și un prosop pentru ștergerea mesei de joc.
Trusa de arbitru Foto: Cezara Paraschiv / ProSport
1. Arbitrii aduc în țarc și le oferă jucătorilor paletele, în pungi
La competițiile internaționale, orice paletă se controlează înainte de joc.
Se poate trișa în multe feluri, explică Cătălin Gimbută. Fețele montate pe „lemn” trebuie să fie dintre cele aflate pe lista de fețe aprobate. Se verifică grosimea fețelor (4 mm), cu același instrument cu care se verifică și tensiunea fileului. Cauciucul nu are voie să depășească conturul „lemnului” cu mai mult de 2 milimetri, paleta nu poate să fie stricată pe margini, iar pe zona care presupune impact – nici atât. Este verificată planeitatea paletei – să nu fie ciobită sau ruptă, să existe convexitate sau concavitate, așezându-se măsurătorul de fileu, ca o riglă, pe suprafața paletei: între cele două nu trebuie să există fantă de lumină. Dacă există dubii, paleta este trimisă la verficare mai riguroasă, cu aparate speciale. Se mai verifică și să nu se fi folosit soluții ilegale: soluții care să mărească potența paletelor, astfel încât mingea să sară mai tare. Acest aspect se măsoară în 20 de secunde, cu un aparat special, care indică, de fapt, nivelul de gaze volatile emanate de fețe. Soluțiile pe bază de toluen au fost interzise, la fel ca și soluțiile booster, ilegale acum.
2. Arbitrul verifică fileul
În trusa de arbitraj se află două măsurători pentru fileu. Se începe cu cel de 100 de grame, se pune pe centrul fileului pentru a măsura tensiunea. Dintr-un fileu prea întins – orice minge care atinge fileul sare în sus, iar dacă este prea moale – orice minge trece în partea cealaltă și nu este ok. Instrumentul mai ușor, din plastic, se pune la marginea fileului, pe masă, lângă cei doi stâlpi, exact lângă partea metalică a fileului.
Cătălin Răzvan Gimbută, alături de Denisa Ardelean Foto: Cezara Paraschiv / ProSport
3. Tragerea la sorți
„Bănuțul de licitație” este folosit la tragerea la sorți – cine servește, cine primește. Poți alege să servești, sau să primești, iar celălalt jucător alege jumătatea de masă din care joacă. Cine câștigă culoarea, ia prima decizie. Dar, dacă cel care a câștigat culoarea anunță că nu servește, iar al doilea jucător spune și el – nu, nu servesc și nu indică terenul, atunci serviciul se întoarce la cel care a refuzat prima dată.
Foto: Cezara Paraschiv / ProSport
4. Pumnul ridicat indică punct câștigat
Brațul ridicat la unghi de 90 de grade, cu pumnul strâns, indică punct pentru jucătorul din partea respectivă.
5. Cartonașul alb indică time-out
Arbitrul principal, așezat pe scaunul înalt, ridică un cartonaș alb pe partea jucătorului / echipei care a solicitat time-out-ul.
Arbitrul asistent, al doilea, vine cu cartonașul lui și îl pune la 20 de centimetri de linie, pe mijlocul mesei, apoi ia poziția drepți lângă masă, pe partea celui care a solicitat time-out-ul. Jucătorul are la dispoziție un minut alături de antrenor. După 50 de secunde se strigă TIME, pentru ca jucătorii să aibă șansa de a se pregăti pentru reluarea jocului. Dacă nu revine la masă în zece secunde, sportivul primește cartonaș galben.
6. Mâna ridicată indică foarte controversatul serviciu incorect
Serviciul incorect se semnalizează mai întâi cu mâna ridicată: astfel, jocul este întrerupt. Apoi, vine explicația greșelii semnalizate. Este fault – greșeală sau let – dacă mingea a atins fileul.
Cătălin Gimbută afirmă că „serviciul este cel mai interpretabil lucru în tenisul de masă, pentru că regulamentul spune că mingea trebuie ținută pe palmă – nu pe degete, palma trebuie să fie perfect întinsă, mâna trebuie să se afle în spatele liniei imaginare pe care o trasezi pe fundul mesei. Dacă jucătorul trece cu mâna de acea linie imaginară – este serviciu incorect. Dacă palma nu este întinsă – este serviciu incorect. Dacă ține mingea pe degete – e serviciu incorect. Dacă aruncă mingea înspre el – este serviciu incorect, pentru că mingea trebuie aruncată vertical. Apoi, dacă serviciul nu are înălțime – este serviciu incorect (trebuie să aibă minim 16 centimetri, practic, înălțimea fileului). Dacă mâna cade sub nivelul mesei este, din nou, serviciu incorect – adică pitești mingea. Mingea trebuie să fie tot timpul în câmpul vizual al adversarului. La aruncare nu ai voie să dai un efect mingii, să o rotești – mingea trebuie să urce drept și să coboare drept, apoi nu ai voie să lovești mingea în urcare – mingea trebuie să atingă punctul maxim și să coboare, trebuind să fie lovită pe traiectorie descendentă. Dar nu de sub masă„, spune arbitrul român.
Cât de riguros se aplică aceste reguli? Cătălin Răzvan Gimbută spune și mai hotărât: „dacă regulile de la serviciu s-ar aplica riguros, nu s-ar mai juca tenis de masă! Inclusiv arbitrii-referees sunt puțin toleranți, pentru că nu cred că există jucător în tenisul de masă care să poată servi perfect. Sunt peste 30 de posibile infracțiuni la serviciu, încadrate în 7 categorii, arbitrii având la dispoziție 7 semne pentru a explica jucătorului avertizat tipul greșelii în execuție. Nu știu dacă e cineva care servește aruncând mingea perfect vertical, fără să îndoaie puțin degetele. Riguros, este greșit și dacă lași mâna liberă în față, pentru că există o miime de secundă în care mingea nu este vizibilă și atunci, ar fi serviciu incorect. Iar jucătorii mai pun umărul în față ca să ascundă efectul. Tu, ca arbitru la masă, trebuie să știi să iei decizii”
7. Cartonașul galben și cartonașul roșu se pot arăta împreună
Sunt trei cartonașe galbene în trusa arbitrilor. Dacă ești singur, după ce ai arătat cartonașul galben, cu mâna sus, un cartonaș merge pe tabla de scor și ar trebui să ai un cartonaș și pentru celălalt jucător. Automat, trebuie să ai trei. Primul cartonaș galben nu presupune vreo penalitate pentru jucător. Este un avertisment. Când ai însă cartonaș galben, următoarea abatere – oricare ar fi ea, de obicei acordată pentru comportament nesportiv – este sancționată cu un cartonaș roșu alături de cartonașul galben și atunci sportivul are un punct de penalitate – adversarul celui vizat primește un punct pe tabelă. Cartonașul roșu vine pe tabla de scor și, dacă mai vine o infracțiune, jucătorul primește din nou roșu-galben și jucătorul celălalt primește două puncte. Dacă jucătorul primește a treia sancțiune, intervine arbitrul de la masa oficială, care decide dacă îi permite să continuie partida sau dacă, după discuția avută cu arbtirul din țarc, dictează descalificare directă (sportivul pierde meciul). Arbitrii trebuie să identifice intenția în cazul unei mingi trimise spre tribună – se face diferența dintre intenție, când este explozie de nervi – și greșeală de execuție.
Cătălin Răzvan Gimbută exemplifică acordarea combinației de cartonașse galben-roșu. Foto: Cezara Paraschiv / ProSport
8. Întoarcerea filelor de scor și întoarcerea tablei de scor
Fiecare filă are scris scor față-verso. În momentul în care fila a fost întoarsă pentru a afișa spre masă noul scor, pe contra (spre arbitru) rămâne tot scorul corect.
La fiecare șase puncte se răsucește tabela, pentru ca ambii antrenori să poată vedea scorul. Asta deoarece antrenorul de pe partea arbitrului care ține scorul nu poate vedea scorul în timpul desfășurării jocului.
INEDIT: momentul care poate provoca o confuzie ‘a la Nadia’. Pe plăcuțele de la Campionatul European de tenis de masă de la Cluj. se poate afișa scor de la 0 la 21. Cătălin Răzvan Gimbută povestește cum, miercuri, în sferturi, a avut un set care s-a terminat cu 21-19, la Franța – Azerbaijan. Dacă mai trecea un punct, scorul s-ar fi reluat de la 0-0 și în statistica oficială urma să se facă adunarea, la final. Un 1 apărut pe tabelă ar fi fost echivalentul lui 21+1, adică 22. În arenă însă, s-ar fi văzut cam ca nota perfectă a Nadiei Comăneci – 1 cu 0, unde, de fapt, era 10.
9. Momentul în care paleta ajunge pe masă
Paleta rămâne pe masă în timpul time-out-urilor, dar și la finalul setului. De asemenea, jucătorii nu au voie să schimbe paleta în timpul jocului, decât dacă este distrusă accidental. Dacă jucătorul rupe paleta, la nervi, se consideră comportament nesportiv, iar sportivul riscă descalificarea. O paletă ruptă accidental după un contact cu masa poate fi înlocuită, iar aceasta va fi controlată după meci. Dacă nu este regulamentară, indiferent de rezultatul din țarc, se dă meci pierdut.
10. Momentul în care antrenorul primește ‘galben’
În tenisul de masă, indicațiile venite de la antrenor sunt permise. Excepția: odată ce jucătorul are mingea pe palmă pentru serviciu, este sancționat dacă primește o indicație de la scaun pentru a schimba execuția, iar cel care primește cartonaș galben este antrenorul. La a doua astfel de abatere, antrenorul este trimis în tribună și nu mai are voie să dea niciun fel de indicații.
„Arbitrajul este o continuare a legăturii cu tenisul de masă, pentru mine. Am făcut tenis de masă de performanță, am jucat cam șapte ani, după care am avut accidentări consecutive și a trebuit să renunț la sportul ăsta, pentru că este greu să revii. De arbitraj m-am apucat de cinci ani”, Denisa Ardeleanu
„Eu sunt profesor de Educație Fizică, antrenor de tenis de masă – mai întâi amator, apoi mi-am luat dublă specializare pentru tenis de masă. Fata mea joacă tenis de masă, a jucat doi ani consecutiv Top 12 România. Eu i-am pus paleta în mână și am dus-o până într-acolo încât să fie acceptată la Bistrița, la centru. Ea este mândria mea, iar eu arbitrez de cinci ani, de când întreaga mea familie s-a mutat la Bistrița pentru ca Agnes să joace tenis”, Cătălin Răzvan Gimbută
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER