Sănătatea Cluj reprezintă un adevărat model pentru un club din eșaloanele inferioare. Cu numai 50.000 de euro anual trăiește în Liga a III-a de nouă ani și a jucat în Cupa României contra unor echipe precum Steaua sau Dinamo
ProSport vă propune o incursiune prin labirintul fotbalului mic. Cu un caz concret. Al unei echipe ce-și clădește performanțele pe o sumă de bani ce le-ar stârni doar zâmbete ironice unor finanțatori din Liga 1. Cu un buget precum al protagonistei articolului, vedetele Ligii I s-ar înzdrăveni pentru câteva săptămâni. Sănătatea Cluj este un model de urmat pentru orice club din eșaloanele inferioare. Cu un buget undeva la 50.000 de euro anual, echipa a reușit să se mențină în Liga a III-a în ultimele nouă sezoane și să devină una dintre performerele din Cupa României. Ardelenii au jucat de două ori contra formației Dinamo și o dată contra Stelei, două dintre grupările de tradiție ale fotbalului românesc. „Bugetul minim al unei echipe de Liga a III-a este undeva la 100.000 de euro, dar noi trăim cu jumătate din această sumă”, explică Aurelian Ghișa, patronul echipei. Cum e posibil acest lucru și ce planuri de viitor propune formația ardeleană pentru un fotbal autentic?
Un atu al echipei clujene este că cinci jucători și antrenorul lucrează la firma lui Aurelian Ghișa, Servicii Publice Cluj. Aceasta are ca principal obiect de activitate comerțul și depozitarea produselor medicale de uz veterinar. Jucătorii posedă un salariu minim pe economie, dar și prime de meci la fiecare partidă. La o partidă din liga a treia, 300 de lei este remunerația medie. Dar sunt și situații când cota atinge praguri mult mai înalte. Spre exemplu, cea mai mare primă a fost cu Steaua, în Cupa României: 500 de euro de jucător. Acea dispută a consemnat și un debut inedit: Ionel Ganea a acceptat să joace un meci pentru ardeleni. „Ne-am înțeles că primește 1.000 de euro dacă o scoatem pe Steaua, dar nu a fost să fie”, mărturisește Ghișa.
Au fost gazde pe 14 terenuri
Misiunea Sănătății Cluj nu a fost deloc ușoară în toți acești ani. Pentru că nu beneficiază de un teren de joc, aceștia au jucat pe 14 terenuri meciurile de acasă. Au evoluat chiar și pe Cluj Arena, în Gruia, dar și pe terenuri de antrenament din Cluj Napoca, Turda și Câmpia Turzii. Au părăsit la un moment dat și județul. În sezonul 2008-2009 au evoluat la Jibou (județul Sălaj), după ce au ajuns la un acord cu autoritățile din zonă să suporte jumătate din bugetul echipei pentru acel sezon.
Au scos doar 3.000 de lei din transferuri
Fotbalul mic nu produce bani din vânzarea de jucători. Un fotbalist este cedat pentru 1.000-2.000 de euro. Majoritatea jucătorilor ajung la cluburi din postura de fotbaliști liberi de contract. Sănătatea a transferat doar un jucător în ultimii ani, pe Ceaca, la Sebiș, pentru 3.000 de lei Cluburile din fotbalul mic trăiesc de obicei de pe o zi pe alta. Sunt puține formații potente financiar care au asigurat un buget încă din startul sezonului. Sănătatea Cluj trăiește din sponsorizări venite de la medici veterinari, breaslă în care activează și Ghișa. 20.000 de lei a fost cea mai mare sponsorizare primită , în 2011, pentru a cumpăra echipament și pentru a face deplasarea la Buzău, pentru partida cu Steaua. După criza începută în 2008, autoritățile locale și-au luat mâna de pe fotbalul mic. Sănătatea a încasat doar 14.000 de lei de la autoritățile locale de când Ghișa e manager. 10.000 de lei au venit în 2009 de la Consiliul Județean drept premiu pentru că „U” Cluj, Sănătatea și CFR au ajuns în șaisprezecimile Cupei României. Clubul a mai primit în ultimii ani de la Consiliul Județean 4.000 de lei pentru susținerea celor trei echipe de juniori.
Vor să devină societate pe acțiuni
Aurelian Ghișa deține un plan ingenios pentru un club din eșalonul al treilea. Cum echipa sa trăiește din sponsorizări, acesta vrea să transforme clubul în societate pe acțiuni. „Vrem să urmăm modelul CFR Cluj, adică oricine să poată deveni acționar. În funcție de câți bani va da fiecare persoană la club va primi acțiuni și va avea putere de decizie. Chiar din această vară dorim să facem acest lucru”, mai spune Ghișa.
A jucat la 47 de ani cu Steaua
Deși are 50 de ani, Aurelian Ghișa nu a renunțat la fotbal. A jucat și în acest campionat, în partida cu Unirea Dej. În 2011 a prins ultimele 14 minute ale partidei cu Steaua, din șaisprezecimile Cupei României. A intrat în istorie ca fiind jucătorul cel mai vârstnic care după Revoluție a jucat în fazele superioare ale competiției K.O. La 47 de ani a primit laude. „Se vede că a făcut fotbal profesionist”, a spus atunci Martinovic, adversarul direct.
Costurile unui club din Liga a III-a
Istoric Sănătatea Cluj
S-a înființat în 1990, primii 15 ani i-a jucat numai în întrecerile regionale În 2005 a promovat în premieră în eșalonul al treilea, moment în care a început să fie manageriată de Aurelian Ghișa În 2007 devine surpriza plăcută a Cupei României, după ce le elimină pe Gaz Metan Mediaș (1-0), Unirea Alba Iulia (3-2) și UTA (1-0). Ajunge în premieră în optimi. Joacă în Gruia cu Dinamo, dar pierde fără drept de apel, scor 0-4. În 2009 ajunge în șaiprezecimile Cupei, unde este eliminată de FC Timișoara (0-7). În 2011 ajunge din nou în șaiprezecimi, unde este eliminată de Steaua (0-4) În 2013 ajunge din nou în șaisprezecimi, unde este eliminată de Dinamo (0-4)
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER