Gimnastica este sportul care a adus de-a lungul anilor sute de medalii și glorie României. O poveste care a început cu Nadia, a continuat cu Kati Szabo, Aurelia Dobre și Daniela Silivaș, s-a prelungit cu Lavinia Miloșovici și Simona Amânar pentru a-și găsi în prezent o nouă eroină, Cătălina Ponor. Tripla campioană olimpică de Atena a revenit în gimnastică după o pauză de patru ani, și-a reluat pregătirea la începutul anului trecut, a devenit om de echipă concurând la trei aparate, sol, bârnă și sărituri. La doar 16 luni după ce se reîntorcea în sală, devenea dublă campioană europeană, în luna mai, la Buxelles. La 24 de ani, „Regina bârnei” desenează noi reguli într-un sport în care performanțele se opresc în jurul vârstei de 18-19 ani din cauza retragerilor timpurii.
Adusă de Bellu și de Bitang
Vedeta Jocurilor Olimpice de la Atena 2004. Cea mai talentată gimnastă a generației ei, dar și cea mai rebelă. O sportivă cu o carieră atipică, care a sărit peste etapa medaliilor europene la juniorat pe motiv că până în 2002 nu s-a pregătit niciodată la loturile naționale de la Onești sau Deva. Ea a fost remarcată pe când avea 15 ani la un antrenament la Constanța de Octavian Bellu și Mariana Bitang, cei care aveau să îi poarte pașii spre consacrarea olimpică și îi ofereau toată încrederea lor. Totul răsplătit însă la Atena 2004, când Cătălina reușea tripla de aur: echipe, sol și bârnă. „Era o satisfacție imensă și bucurie pentru că echipa a triumfat din nou, ca și cum am fi preluat de la generația precedentă această îndatorire. Dar nu a fost ușor să gestionezi aceste performanțe la acea vârstă de 17 ani”, explică ea. prima retragere
La numai câteva zile după ce își sărbătorise majoratul, lotul se destramă după ce fetele au fugit din cantonament la discotecă și ea se întoarce în pregătire, la Constanța. Au mai urmat doi ani de concursuri, medalii și în 2006, odată cu venirea la lot al lui Nicolae Forminte, „Regina bârnei” își anunță retragerea din cauza problemelor de sănătate. A revenit în 2007 cu gândul la singurul titlu care îi lipsește din palmares, cel mondial, însă la Stuttgart cucerește bronzul cu echipa și termină pe trei la bârnă, fără a urca însă pe podium, după ce fuseseră decernate două medalii de argint. La finalul acelui an își ia adio de la sportul de performanță.
„Încă pot fi cea mai bună”
Timp de patru ani Cătălina și-a căutat repere în noua viață. O perioadă lungă în care a participat în spectacole demonstrative, a atins și cariera de antrenor, în Statele Unite ale Americii la clubul Teodorei Ungureanu, aproape de New York și a încercat să își găsească locul și aici, în România. În iulie 2010, odată cu reîntoarcerea la lot a cuplului Bellu & Bitang, ea refuză propunerea celor doi de a reveni la echipă, însă gândul de a urca iar pe podium o cucerește treptat. „M-a surprins acea discuție cu ei și îmi amintesc că eram foarte categorică, nu doream să revin. Nu știu ce s-a schimbat între timp, poate mi-am dat seama că încă mai pot scoate rezultate, că pot să fiu la fel, dacă nu mai bună decât la Atena”, spune ea.
Sacrificii, cantonament, muncă
La începutul anului trecut, Cătălina se întoarcea după patru ani, oficial, în sala de antrenamente. Mai ambițioasă și mai dornică de a face performanță. Perioada tulbure a adolescenței cu răzvrătiri și dorințe de libertate era complet lăsată în urmă. A ales singură viața dură de cantonament, și-a însușit regimul strict de pregătire, sute de ore de antrenament, muncă asiduă de recuperare a exercițiilor. „Cel mai greu a fost revenirea având în vedere că în primele săptămâni vedeam că fetele sunt la integrale și la un pas destul de mare de mine. mi-a fost foarte greu să trec peste acea perioadă în care eu am stat. Nu stau să văd ce sacrificii fac, atât timp cât rezultatul vine. Atunci când e spre binele meu, merită orice sacrificiu”, spune ea.
Echipa are prioritate
Noua Cătălina debutează în concursurile mari la Mondialele de la Tokyo din 2011, unde practic trage echipa după ea și reușește să o califice la Jocurile Olimpice. Al doilea pas spre Londra îl face în acest an, în care câștigă lejer toate concursurile de verificare la care participă, Grand Prix-uri sau etape de Cupă Mondială. Rezultate care anunțau lovitura de la Europenele de la Bruxelles: aur cu echipa, aur la bârnă și argint la sol. „Cea mai importantă a fost medalia cu echipa. De când am venit în prima zi și am călcat în această sală mi-am dorit ca echipa să fie unită și să ne încurajăm una pe alta. Acest lucru s-a văzut la Europene și asta e tot ce contează pentru mine”, spune ea. Peste numai 4 zile, „Regina bârnei” va trăi încă o dată visul olimpic. O provocare pentru care și-a depășit propriile limite și a stabilit noi reguli. De aur…
„Sunt veselă și căpoasă!”
E vreun secret în faptul că ai reușit să recuperezi atât de repede? Da. Probabil puterea psihică.
Cine te-a susținut în drumul spre Londra? Cred că toată lumea. În primul rând familia, părinții sunt pe primul loc, apoi domnii antrenori, prietenii și preseupun că restul României e alături de noi. Primesc mesaje de încurajare și simt că lumea este lângă mine cât și lângă fete și asta ne bucură cel mai mult.
E o presiune mai mare pe tine că trebuie să tragi echipa după tine? E o presiune, dar știu că doar trebuie să îmi văd de treabă, să îmi fac exercițiile cum le fac și la antrenamente și zic eu că nu nu mai eu o să trag echipa, toate o să fim acolo cu un plus de exercițiu, de energie, de gândire și tot așa.
Cum te-ai autocaracteriza? Puternică, veselă, căpoasă și comunicativă.
Ce îți dorești pentru Londra? Să mă întorc sănătoasă de aici. dacă sunt sănătoasă și reușesc să trec cu bine peste toate problemele cu siguranță va fi bine.
3 titluri olimpice are Cătălina Ponor
15 medalii a cucerit Cătălina Ponor: 7 de aur, 2 de argint și un bronz la Europene și 3 de argint și 2 de bronz la Mondiale
M-am întors din dorința și plăcerea de a face performanță. Vreau să particip și la a doua ediție a Jocurilor Olimpice, pentru că încă mai simt că pot cuceri medalii Cătălina Ponor
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER