EXCLUSIV | Viața eroului României U21 din meciul cu Anglia U21 la EURO 2019. Florinel Coman a plecat dintr-un cartier sărac al Brăilei, era dinamovist, iar idolul din copilărie era o legendă a „câinilor” + cum a ajuns pe mâna lui Gică Hagi

ProSport vă prezintă povestea din copilăria lui Florinel Coman, eroul României U21 din meciul cu Anglia U21, scor 4-1, la EURO 2019. În 2017, imediat după transferul la FCSB, reporterul ProSport a stat de vorbă cu primul antrenor al internaționalului de tineret.

Descoperit într-un weekend al anului 2007 de oamenii care lucrau la Luceafărul Brăila, Florinel Coman a crescut sănătos la primul său club sub atenta îndrumare a lui Nicușor Baldovin, iar pe parcurs a devenit vârful generației sale la echipa brăileană, pentru care marca și de 8-9 ori pe meci. Imediat a fost remarcat de Academia Gheorghe Hagi și adus în locul cu cei mai talentați tineri jucători români, unde, din nou, s-a desprins, iar pe capul său a fost pusă clauza de 100 de milioane de euro de Gigi Becali în cele din urmă.

Nicușor Baldovin a rememorat pentru ProSport anii pe care Florinel Coman i-a petrecut la Luceafărul Brăila.

Cum și când l-ați „ochit” pe Florinel?
Nu era legitimat. El e din cartierul Chercea, din câte știu e cel mai mare cartier de case din România. Florin a venit la o selecție, era cu bunica lui. Prin august 2007, parcă era într-o sâmbătă, noi eram la început și făcusem o grupă de începători și o grupă de avansați. A venit într-o sâmbătă, l-am văzut și duminică, apoi l-am băgat la avansați. Florin era un tip timid, un tip care asculta, era atent la antrenamente și dedicat. Am văzut că s-a scris prin presă că nu știu ce, nu știu cum, dar eu chiar nu am avut nicio problemă cu Florin. E foarte bine crescut, nu mi-a lipsit de la nicun antrenament, făcea ce i se spunea. E foarte disciplinat. Mai sunt copii, dar acum depinde de ei și de societatea în care trăim, dacă poate să le ofere ceva în plus față de ce le oferim noi acum. Cum a fost în cazul lui Florin, pentru că aici, la Brăila, e mai greu. El a plecat la academie în clasa a șaptea, semestrul doi. Avea cam 13 ani.

Pe ce post evolua?
Eu ce i-am spus să-mi joace, aia îmi juca. La mine juca mijlocaș central, e versatil. El fiind născut în 1998 și ieșind în evidență, l-am băgat și la grupa 1997 cu care am câștigat aici în Brăila, apoi am câștigat și zona la Galați și am ieșit pe locul cinci la Cupa Hagi. Atunci a jucat vârf de atac. Eu cred că în atac e locul lui. După, când a trecut la grupa lui (n.r. 1998), l-am folosit mijlocaș central și a dat și acolo roade.

Ce calități avea Florinel Coman când era mic?
Tehnică în regim de viteză și finalizarea. Era un bun finalizator. El a venit cu un bagaj de calități și prin multe, multe antrenamente a ajuns să fie remarcat de cei de la academie. Eu caut să le dezvolt toate calitățile motrice, la fotbal avem nevoie de dezvoltarea tuturor calităților motrice, să perfecționezi lovirea mingii și cum să te așezi în teren.

Care sunt cele mai plăcute amintiri legate de Florinel?
Era semifinală de zonă la Galați și jucam cu CSM Focșani și era 0-0 la pauză și nu reușeam să marcăm. Florin a transformat o lovitură liberă și ne-a dus în finală. La fazele fixe era primul pe listă. Mi-a spus că-i place foarte mult fotbalul, copiii au diferiți idoli. El ținea cu Dinamo.

Pe atunci executanții fazelor fixe de la Dinamo erau Claudiu Niculescu și Adrian Cristea
Claudiu Niculescu e idolul lui, era în vogă atunci (n.r. în 2007), câștigase Dinamo și campionatul. Îi plăcea cum Niculescu executa loviturile libere.

Cum a fost remarcat de Academia de Fotbal Gheorghe Hagi?
El jucând și pe un post remarcat de toată lumea, asta fără să-i scad din calități și din merite, ieșea foarte repede în evidență prin viteza pe care o avea, prin demarcare și marca și foarte, foarte multe goluri. Aș evidenția deplasarea în teren, viteza în reacție și execuțiile lui, nici nu trebuie să fii mare specialist să vezi lucrurile astea. Cele mai multe goluri într-un sezon nu vă pot spune câte au fost, nu mai țin minte, dar… noi câștigam cu 17-0 și erau meciuri când dădea câte 8-9 goluri. Țin minte că am avut un meci de zonă cu Farul, la Galați, Cicâlcău (n.r. în prezent legitimat la Viitorul) era la ei atunci. I-am bătut cu 6-0 în primul meci și țin minte că antrenorul de la Farul a făcut contestație la toată echipa. A crezut că am venit cu copii mai mari. Noi eram grupa 1997 și când a luat carnetul lui Florin și a văzut că e născut în 1998 l-a luat durerea de cap.

Cum s-au derulat evenimentele în momentul în care Academia Gheorghe Hagi a dorit mutarea?
A fost așa… voiam să-i dăm drumul și să nu plece, să fie bine pentru jucător, dar și pentru noi. Noi aveam gânduri mari, făceau o echipă bună cei din 1997-1998. Dacă pleca cel care înscria, era greu de înlocuit și e greu să accepți ideea. Dar am zis că e spre binele copilului și să-l ajutăm cu măcar atât. Am fost de acord, pentru că una e academia, altceva e aici.

Ce ați primit în schimbul jucătorului?
Nimic, nimic… cel puțin așa știu eu. Din partea celor doi (n.r. – Florinel Coman și Dan Panait), când au venit la un turneu aici, am primit o minge. Dar din partea academiei nu am primit nimic, doar grila aceea de formare, care știți că e ceva infim.