Povara de a te numi Messi în Argentina. „Nu doar că joacă la Mondial, dar joacă în Brazilia din postura de argentinian. Tricoul său cântărește 10 tone”

În ultimii nouă ani, Lionel Messi a fost motorul Barcelonei, cel mai de succes club european în ultimul deceniu. Foarte multe ședințe de sumar din redacția ProSport începeau cu „Messi a mai bătut un record”. Urma o statistică în care erau incluși fotbaliștii anilor ’50 și superstarul de acum. Argentinianul a reușit să creeze o comparație între un fotbal în care numărul atacanților era mai mare decât al fundașilor și cel de acum sau între un fotbal în care singurul mod de a câștiga era să înscrii mai mult decât adversarul și un fotbal în care unor echipe nu le este rușine să înghesuie toți fotbaliștii în propriul careu.

Chiar și așa, Messi marchează! Foarte mult, chiar! La finalul unui sezon slab, cum este considerat 2013-2014, argentinianul a înscris 41 de goluri în 45 de meciuri. Ca un bonus, a dat și 15 pase decisive. În comparație, Ronaldinho, în cel mai bun an al său la Barcelona (2005-2006), a marcat 26 de goluri și a dat 22 de pase decisive. 

„Norocul lui e că și-a păstrat accentul”

Chiar și așa, faptul că Messi este născut în Argentina nu este o mândrie pentru poporul argentinian. În țara care l-a dat pe Maradona, vocea populară este foarte critică la adresa superstarului Barcelonei. De la șoferi de taxi până la antrenori ale unor grupe de juniori, răspunsul pare a fi același: „A plecat din Argentina prea repede. Nu a trecut prin etapele junioratului aici și nu a jucat pentru nicio echipă în campionatul nostru„. În paralel, un personaj cum este Carlos Tevez, absent de la Cupa Mondială din cauza unui conflict cu Alejandro Sabella, este mai simpatizat.

Presa din Argentina nu a fost blândă cu Messi, de multe vorbindu-se despre faptul că atacantul ar vrea să renunțe la națională din cauza criticilor. Și chiar dacă locuiește în Spania de la vârsta de 12 ani, Messi a păstrat un lucru pe care argentinienii îl apreciază: accentul. „Cel mai mare cadou al lui Messi este accentul nostru, pe care încă îl are. Încă vorbește ca un argentinian. Dacă nu ar fi fost așa și ar fi vorbit ca un spaniol, probabil lumea l-ar fi renegat complet„, spune Martin Mazur, un jurnalist de sport din Argentina pentru New York Times.

Firmele de publicitate sunt singurele care încă se luptă pentru imaginea fotbalistului în Argentina. De la aeroport până în mahalale, de la terenurile de fotbal până la gară și pe autostrăzi poți vedea imagini cu Messi în diferite reclame. Din punct de vedere comercial, este omniprezent. Din punct de vedere emoțional, nu e nicăieri. „Mereu mi-a plăcut cum joacă. Îmi place fotbalistul Messi, dar noi, argentinienii, nu îl cunoaștem„, spune Dario Torissi, un șofer de taxi. „Pe Maradona îl iubește toată lumea, dar acest lucru nu este valabil și pentru Messi”.

Maradona îl consolează pe Messi după înfrângerea în fața Germaniei de la Mondialul din 2010 FOTO: EPA

Concurența dintre Messi și Maradona este ceva despre care se discută în Argentina. Sunt câțiva care cred că fotbalistul Barcelonei este mai înzestrat din punct de vedere al talentului, dar sunt mulți care nu văd o comparație între cei doi, asta pentru că Maradona nu poate fi comparat cu nimeni. „Marele noroc al lui Maradona este că el nu a fost comparat cu nimeni. În același timp, Messi trebuie să fie exact ca Maradona ca să fie simpatizat”, spune scriitorul Martin Caparros. 

Copilul care înscria pentru prăjituri

Într-o sală de sport a clubului Huracan se antrenează boxerul Pablo Rodriguez. Nu îl interesează deloc de Campionatul Mondial, dar asta nu îl împiedică să vorbească despre fotbal: „Maradona și-a dezvoltat talentul în noroi, în timp ce Messi dă senzația că a fost crescut înconjurat de bumbac. Chiar și Carlos Tevez este unul care joacă în stilul nostru, cel argentinian. Mă mir că Sabella nu l-a luat în echipă. Dacă aș lua în considerare doar personalitatea, l-aș fi ales pe Tevez„. 

Povestea lui Messi a început în Rosario. Apropiații spun că era un copil care mânca foarte puțin. Felul său preferat „Milanesa a la napoletana”, era o friptură de vită cu sos de roșii și cașcaval ras peste și doar așa îl putea convinge mama sa să mănânce. Unul dintre antrenorii lui Messi de la juniori, Carlos Marconi, avea un alt plan. A profitat de faptul că orice copil este îndrăgostit de dulciuri și i-a oferit micuțului Leo o prăjitură pentru fiecare gol marcat. Planul de a-l ambiționa pe Messi s-a transformat într-o afacere care antrenorului îi aducea pierderi financiare simțitoare. În mod normal, Messi marca patru sau cinci goluri pe meci, așa că Marconi a schimbat târgul. Având în vedere că Messi era cel mai mic jucător de pe teren, antrenorul i-a promis două prăjituri pentru fiecare gol marcat cu capul. Meciul următor, superstarul de acum al Barcelonei a driblat toți jucătorii adverși, a oprit mingea pe linia porții, a ridicat până la nivelul capului și a înscris. Apoi a ridicat două degete în aer, arătându-i antrenorului său că îi este dator. 

Messi, în mijloc pe rândul de jos, și-a început cariera de fotbalist la juniorii clubului Newell’s Old Boys

Aceasta nu este singura poveste despre copilăria lui Messi. Apropiații spun că la un meci de la juniori a fost încuiat în vestiar, a reușit să scape, iar în a doua repriză a înscris un hattrick. Da, seamănă foarte mult cu ce a făcut la Barcelona în ultimii ani. Din punct de vedere al abilităților sale tehnice, Messi excelează la capitolul „dribling în regim de viteză” sau „la pelota atada”, cum ar spune argentinienii. După aproape zece ani în care toată lumea l-a urmărit și îi cunoaște fiecare acțiune, nimeni nu îl poate opri. Toți fundașii știu că Messi caută să își facă mingea pe piciorul stâng, dar puțini sunt suficient de rapizi încât să îl blocheze. Încă seamănă cu băiețelul care dădea goluri în schimbul prăjiturilor. 

„Nu poți vinde nimic în Argentina cu imaginea lui Messi”

Rosario este un oraș la 200 de kilometri nord-vest de Buenos Aires. Este locul unde s-a născut Che Guevara și locul unde s-a înălțat pentru prima dată steagul Argentinei, în 1812. Conform bărbaților din zonă, Rosario este locul unde sunt cele mai frumoase femei din Argentina. Orașul are două echipe de fotbal în prima ligă argentiniană, Newell’s Old Boys și Rosario Central. Stemele celor două sunt foarte des întâlnite pe zidurile din oraș. Este și locul unde s-a născut și a făcut primii pași în fotbal Lionel Messi. În mijlocul orașului este un restaurant, Comedor Central. Patronul, Juan Yacob, este rugat să vorbească despre superstarul Barcelonei. Rugamintea îi provoacă o grimasă asemănătoare unui sportiv care face un efort brusc. „El și-a dezvoltat fotbalul în Europa„, iar apoi a continuat cu o poveste despre cum la un meci al lui Rosario Central a apărut o imagine a lui Messi pe tabela de marcaj. Tot stadionul a început să fluiere și să huiduie. „Nimeni nu îi pune la îndoială abilitatea sa de a juca fotbal, dar nu vei putea vinde nimic unui fan al lui Rosario folosind imaginea lui Messi”.

Nici măcar la terenul de antrenament al juniorilor lui Newell’s Old Boys, clubul la care Messi a fost legimitat prima dată, părerile nu sunt cele mai bune în ceea ce-l privește pe atacantul Barcelonei. Doi tați acceptă să vorbească despre cel care înscria goluri pentru prăjituri. „Sunt oarecum mândri de faptul că s-a născut în Rosario, dar am prefera să câștige Newell’s campionatul decât să câștige Argentina Cupa Mondială„. O atitudine oarecum ciudată pentru un popor cu șanse reale. „Poate așa spun acum, dar lasă-i să înceapă competiția și o să vezi atunci cum își schimbă părerea„, îi contrazice jurnalistul Martin Mazur. 

Într-un parc din Buenos Aires a apărut o sculptură cu Lionel Messi FOTO: EPA

Doar Barcelona a acceptat să îi plătească tratamentul

Când Messi avea zece ani, bunica sa, Celia, a murit. A fost persoana care l-a dus pentru prima dată pe Leo să joace fotbal într-un cadru organizat. Mai mult, le-a cerut antrenorilor să îl bage chiar împotriva băieților mai mari. Efortul făcut de bunica sa nu a fost uitat de Messi. Chiar și acum, când înscrie, argentinianul ridică degetele și privește spre cer. Este un omagiu adus persoanei care l-a ajutat foarte mult, dar care nu s-a bucurat atunci când Messi a reușit să ajungă un mare fotbalist. În acea perioadă, familia lui Messi a observat că este ceva în neregulă cu conformația lui Leo. Ceva ce l-ar putea împiedica să ajungă un om normal. Un doctor a sesizat în organismul lui Messi deficiența unui hormon de creștere. Pentru a crește normal și pentru a avea o carieră profesionistă, Messi era nevoit să primească injecții zilnic.

Tratamentul era scump, dar în primii doi ani a fost plătit din salariul pe care tatăl său, Jorge, îi făcea la o fabrică de oțel. Apoi, au apărut problemele financiare, iar familia lui Leo a apelat la Newell’s pentru ajutor. Inițial, clubul a fost de acord, dar au refuzat să continue să achite facturile câteva luni mai târziu. Din nou, părinții lui Leo se vedeau nevoiți să caute ajutorul în altă parte. A fost momentul în care un prieten de familie, cu ceva cunoștințe la FC Barcelona, le-a spus să își ducă băiatul în Spania, să dea probe de joc la marele club al Spaniei. Cel în măsură să își dea acceptul cu privire la trial-ul lui Messi era Charly Rexach. Doar că acesta era plecat la Jocurile Olimpice de la Sydney. Două săptămâni au fost nevoiți părinții lui Messi să aștepte în Barcelona, în timp ce băiatul mergea la antrenamentele echipei. În momentul în care s-a întors din Australia, Rexach le-a cerut antrenorilor să îl pună pe Messi să joace împotriva unor copii mai înalți, apoi într-o clipită a decis că Barcelona îi va plăti cazare, drum și tratament. Messi îl convinsese în doar câteva secunde! S-a adaptat destul de repede și repeta destul de des scenariul de pe terenurile din Rosario. Dribla toți jucătorii și înscria.

Antrenorii ne spuneau să nu intrăm foarte tare la el că e mic de înălțime. Noi spuneam că îl protejăm, dar de fapt nu puteam să îl prindem
Gerard Pique, fost coleg cu Messi la juniorii Barcelonei

Messi este căpitanul Argentinei la acest Campionat Mondial FOTO EPA

„Poartă un tricou care cântărește 10 tone”

A urmat apoi o poveste pe care o știe toată lumea. Momente de suferință ale unui copil într-un loc străin, care ulterior s-au transformat în bucuria unui fotbalist care a câștigat de patru ori consecutiv Balonul de Aur. Dar chiar și așa, lui Messi îi lipsește ceva. Îi lipsește afecțiunea poporului său pentru care e dispus să lupte. În 2011, a fost huiduit când Argentina a fost eliminată în sferturile de finală ale Copei America pentru că spre finalul anului lumea să îl aprecieze pentru golurile din tricoul țării sale. Oamenii au senzația că Sabella a reușit, în sfârșit, să îi găsească un loc în echipă lui Messi. În contrast cu reușitele sale recente de la naționala Argentinei stau performanțele sale de la echipa de club. Spre finalul sezonului, când Barcelona era în luptă pentru Campionat, Cupă și Liga Campionilor, Messi a fost absent. Ca dovadă stă semifinala din Ligă, cu Atletico Madrid, când argentinianul a alergat doar șapte kilometri în 90 de minute. Specialiștii au speculat că fotbalistul se menajează pentru Mondial.

„Vine Campionatul Mondial și este un mare semn de întrebare în ceea ce-l privește pe cel mai bun fotbalist al momentului. Toată greutatea este pe umerii lui. El nu doar că se duce la Campionatul Mondial, dar se duce la Campionatul Mondial din Brazilia. Ca un jucător argentinian! Tricoul de la echipa națională mereu a fost greu pentru el, doar că acum cântărește cam zece tone”, spunea fostul fotbalist Ray Hudson înainte de Mondial. 

Messi este acum la un turneu final, unde vrea în primul rând să câștige respectul fanilor argentinieni: „No tiene hinchada!”, spune jurnalistul argentinian Marcelo Sottile (n.r – „Nu are fani în Argentina”). „Suporterii nu sunt foarte iertători cu el. Ștacheta este foarte sus! Nu contează doar dacă Argentina va câștiga Mondialul. Contează și cum o va face„. 

Pentru final rămâne un răspuns pe care Messi l-a dat în urmă cu mai mulți ani.  Întrebat dacă se consideră argentinian sau spaniol, fotbalistul nu a ezitat: „Argentinian! Chiar dacă am crescut în Spania și am învățat foarte multe aici, niciodată nu mi-am schimbat stilul de joc. Fac același lucru ca atunci când eram copil”. 

În Argentina, lăudăm sau criticăm în funcție de următorul aspect. Dacă mingea a intrat sau nu în poartă. Până acum, Messi în Argentina este incognito
Eduardo Sacheri, scriitor argentinian

*articol preluat din New York Times