„Rusia a crezut că deja a câștigat. E o vorbă în tenisul de masă: cine nu câștigă 3-0, pierde 3-2. Echipa este și proba antrenorului”. Analiza victoriei României la Campionatul European de la Cluj
Echipele României au înfruntat de trei ori Rusia în lupta pentru medalii. Și doar cadetele conduse de Marian Filipaș au învins Rusia. „Este exact aceeași echipă ca anul trecut, când nu am luat nimic, acum tremur de emoție”, este primul gând al lui Marian Filipaș. A început la cârma echipei de cadete cu un bronz în 2011, a venit argintul în 2012 și de două ori aur – în 2013 și 2014. 2017 însă a fost an fără medalie.
Marian Filipaș a avut nevoie de câteva minute și o țigaretă pentru a se liniști după finala nebună, România – Rusia 3-2, a Campionatului European de tenis de masă. A fost un meci în care s-a strigat ca la fotbal, s-a strigat Elena! și Cami! Antrenorul punctează pentru ProSport tușele importante ale victoriei.
Cum sună „campion european cu echipa”?
Sună foarte bine. Echipa este și proba antrenorului (n.r.- râde). Probele individuale sunt mai mult ale sportivilor, dar echipa este a antrenorului. De când sunt antrenor, așa spun. Antrenorul știe să facă echipa, cum crede – întrebarea e dacă reușește. El răspunde de cei care joacă, ordinea, tactica și tot ce se întâmplă.
Iar atunci când este 2-0 pentru Rusia, ce își spune antrenorul și ce le-a spus fetelor?
Eu am fost întotdeauna un optimist și nu am cedat niciodată, până am dat mâna. Locul întâi mi-a plăcut și atunci, nu l-am lăsat.
Ați schimbat ceva tactic? A venit vreo indicație specială după primele două partide, având în vedere faptul că au fost aceleași jucătoare în țarc?
Au început crispat, pentru că știau cine e Rusia. Au fost favoritele principale în competiție. Noi le-am mai întâlnit, la Open-urile de peste an, Open-uri care contează în stabilirea clasamentelor pentru Campionatele Europene. Știau cine sunt. Au dat drumul la braț și, cel mai important – asta am înțeles-o în urmă cu 7-8 ani – este că lucrăm în echipă. Nu merge fără fizioterapeut, maseur, psiholog. Sunt stări și stări, iar singur, antrenorului îi este greu să coordoneze totul. În tenisul de masă, lucrurile se dezvoltă. Nu merge ușor.
Foto: Cezara Paraschiv
„Am strigat la ele. Nu s-a văzut. Le-am oprit”
Meciul de dublu a părut ușor, 3-0. Așa a fost?
Când am început meciul de dublu, i-am văzut pe toți că sunt foarte relaxați. Am știut imediat că o să revenim. Rusia a crezut că deja a câștigat. Ori, este o vorbă în tenisul de masă: cine nu câștigă 3-0, pierde 3-2 (n.r. – râde). Se-ntâmplă. Nu închei meciul, riști să pierzi.
Apoi, a venit momentul în care România risca să se relaxeze. A venit egalarea și o bucurie ca de titlu a Elenei…
Eram foarte concentrați. Și le-am oprit. Le-am oprit și în setul trei – nu s-a văzut, dar am strigat la ele. Ele își făceau deja planuri. Ce facem – sărim? Era mingea de meci din setul trei și le-am certat! Le-am spus – întâi să vedem medalia și după aceea sărim. Sunt și superstiții pe care fiecare antrenor le are în anumite momente. Eu, ce să spun: nu mă uit înainte pe tablou, nu știu dacă bat în meciul ăsta cu cine urmează să joc.
FINALA pe echipe, junioare 2, România – Rusia 3-2
Elena ZAHARIA – Arina SLAUTINA 2-3 (4-11, 11-8, 11-6, 5-11, 10-12)
Luciana Camelia MITROFAN – Elizabet ABRAAMIAN 1-3 (11-6, 7-11, 7-11, 8-11)
Elena ZAHARIA / Camelia MITROFAN – Liubov TENTSER / Elizabet ABRAAMIAN 3-0 (11-5, 12-10, 11-4)
Elena ZAHARIA – Elizabet ABRAAMIAM 3-2 (9-11, 11-6, 4-11, 11-7, 11-5)
Camelia MITROFAN – Arina SLAUTINA 2-1 (11-7, 14-12, 10-12, 11-5)
„Elena, pentru mine, este fâșneață. Așa o și numesc. Cami este închisă, dacă reușești să scoți din ea negativismul – zburdă, rupe tot. Irina a venit în echipă și încă nu înțelege. Este cu căpșorul în nori, dar o aducem noi pe pământ. Ioana este foarte isteață, foarte deșteaptă. La anul, ea va completa cel mai probabil echipa, Cami iese și rămâne Elena. Anul acesta, mai multă încredere am avut în experiența lui Cami”,
Marian Filipaș, antrenorul echipei campioane europene