Material publicat în ediția tipărită săptămânală ProSport, distribuită în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.
Olanda a fost una dintre surprizele plăcute ale Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci. La prima vedere chiar a impresionat: o națiune fără munți și fără zăpadă a reușit să termine pe locul 5 în clasamentul pe medalii. Deprinderile localnicilor formate încă din antichitate produc în această perioadă de timp rezultate sportive pe bandă rulantă. Pe vremuri, oamenii din Scandinavia, Nordul Europei sau Olanda adăugau oase la pantofi pentru a se deplasa mai lejer pe râurile, canalele sau lacurile înghețate. Țara lui Van Gogh a devenit peste secole „artistă” la patinaj viteză, deși noțiunea de „patină” a apărut pentru prima dată în Scoția.
Olanda, prima țară care a câștigat opt titluri într-o disciplină la aceeași ediție a JO La Soci, Olanda a luat o bucată importantă din caimac, adică 24 de medalii, toate pe gheață. S-a ales cu o zestre de 23 de medalii la patinaj viteză, dintre care opt de aur, setul fiind completat cu un bronz la short-track. Cifrele sunt ieșite din comun dacă ținem cont de faptul că în urmă cu patru ani „portocalii” aveau în cont de trei ori mai puține medalii, în timp ce recordul absolut fusese atins în urmă cu 16 ani, la Nagano, când Olanda pleca acasă cu 11 medalii. Tot la capitolul statistică, atleții din această țară au doborât alte recorduri fără precedent în întreaga istorie a Jocurilor Olimpice de iarnă. Printre altele, Olanda a devenit prima națiune care a reușit să câștige opt titluri într-o disciplină la aceeași ediție.
Strategie națională pentru patinaj viteză De la o ediție la alta a Jocurilor Olimpice, Olanda a perseverat și a insistat pe o singură disciplină în sporturile de iarnă, o strategie care a dat roade. A dezvoltat o infrastructură cum poate nu mai există nicăieri în lume, astfel că patinajul viteză a fost ridicat la nivel de artă și precizie. „Olandezii au o strategie mai simplă decât ar crede alții. Au o strategie națională pentru sport și una aplicată pe patinaj viteză. Totul a fost focusat pe mai multe direcții. Construcția unor baze sportive a fost unul din aspectele importante. Ei au ajuns să dețină în prezent nu mai puțin de 14 terenuri de fotbal acoperite cu gheață. La Heerenveen, capitala patinajului viteză, au o arenă cu 25.000 de locuri. Apoi, în Olanda s-a încurajat patinajul viteză în școli, în comunitățile locale, astfel că a devenit un sport foarte popular dar și o chestie socială”, ne-a declarat Florin Florea, secretarul general al FR de Atletism, cel care a studiat îndeaproape și fenomenul patinajului viteză.
Mihaela Dascălu, ultima sportivă din România care a învins olandeze Ca și o consecință a investițiilor și interesului manifestat în patinajul viteză, Jocurile Olimpice de la Soci s-au transformat într-un Campionat Național pentru olandezi. La una din probe, 1.500 de metri feminin, ei au obținut o performanță incredibilă, să ocupe primele patru poziții. Mai mult, patru finale s-au încheiat cu un podium integral „portocaliu”. „Olanda este o țară fără zăpadă, dar totul a început de la niște maratoane pe canale de gheață. Patinajul viteză este practic atletismul pe gheață. Au o metodologie ieșită din comun și încă de acum 10 ani fac teste științifice, nu le mai fac față nici Statele Unite, nici Canada. Au transformat totul într-o religie. Unele țări s-au oprit la un anumit nivel, inclusiv Statele Unite, care este polisportivă, nu se axează doar pe una două-discipline. Așa Jocuri Olimpice n-au mai avut niciodată, să vină toți sportivii unul lângă altul, așa compact, n-am mai întâlnit, totul este ieșit din comun”, a susținut Mihaela Dascălu, participantă la patru ediții ale JO. De altfel, specialista patinajului viteză din România a fost și ultima sportivă care a reușit să învingă olandeze la marile întreceri. „Cel mai bun rezultat la o ediție a Jocurilor Olimpice l-am avut la Albertville (1992) – locul 6, însă cel mai aproape de o medalie am fost la Lillehammer (1994), când am venit pe poziția a 8-a la 30 de sutimi de medalia de bronz. În acele vremuri reușeam să depășesc și câte două reprezentante ale Olandei din cele patru pe care le alinea la start”, a povestit Dascălu.
Patinajul viteză și ciclismul, baza mișcării în Țara Lalelelor Pentru olandezul de rând trei discipline sportive sunt cu adevărat importante, baza și esența mișcării: fotbal, ciclism și patinaj viteză. Ultimele două discipline sunt corelate între ele. Explică fosta patinatoare de viteză: „Bicicleta este un mijloc de antrenament pentru patinajul viteză. Prin anii ”90, România trimitea juniorii în pregătire în Olanda. Zilnic, până la bazele de pregătire gazdele noastre insistau să se facă deplasarea cu bicicletele, vreo 20 de kilometri. Pe vânturile care sunt în Olanda, să străbați asemenea distanțe, înseamnă deja un antrenament. Probabil că nu o să-și vândă niciodată secretele, însă până și aceste lucruri aparent nesemnificative contează”. Un lucru este clar, nimic nu a fost la întâmplare la Jocurile Olimpice în cazul Olandei, cum poate că nici în cazul altor națiuni care au fost sus în clasamentul pe națiuni. De fapt, sportul de mare peformanță în ziua de azi nu mai înseamnă doar pasiune, plăcere, mișcare, ci și investiții, poate strategii naționale. Totul înglobat îmbracă haina unei științe, rezultatele apar în urma unor „mecanisme” așa cum a fost și Olanda la Soci, un „mecanism pe patine”.
„Sportivii români de azi nu fug la timpii mei de acum 20 de ani” Patinajul viteză din România este azi la zeci de ani distanță de tot ce înseamnă acest sport în Olanda. „Sportivii de azi nu fug nici la timpii mei de acum 20 de ani, în condițiile în care totul a evoluat, tehnica de alergare, patinele. Polonia și Ungaria, țări care nu se vedeau când făceam eu patinaj viteză, ne-au depășit. Noi am tot făcut pași înapoi”, a analizat cu tristețe Mihaela Dascălu. Astăzi, în România nu sunt mai mulți de 150 de sportivi legitimați, însumând copii, juniori și seniori, fete și băieți.
Premiu pentru un aur în Olanda, 12 salarii medii
Statul olandez va trebui să bage adânc mâna în buzunar pentru a-și premia sportivii care au „trudit” la Jocurile Olimpice, care au adus rezultate și au făcut o imagine pozitivă țării în întreaga lume. Așa ar fi normal dacă luăm în considerare faptul că atleții din Țara Lalelelor au adunat 24 de medalii la Soci. Lucrurile nu stau însă chiar așa. Olanda va cheltui până în 800.000 de euro pentru a-și răsplăti eroii, o sumă „micuță” dacă luăm în calcul că nu mai puțin de opt medalii au fost de aur. Spre exemplu, la premiile anunțate de COSR și MTS pentru reprezentanții țării noastre, România ar fi plătit triplu. Comitetul Național din Olanda a anunțat înaintea Jocurilor Olimpice faptul că o medalie de aur va fi recompensată cu 30.000 de euro. Adică valoarea a aproximativ 12 salarii medii în Țara lui Cruyff. Pentru un argint premiul este 22.500 de euro, iar bronzul se plătește cu 15.000 de euro. Dacă un sportiv a câștigat și a doua medalie la Soci, atunci valoarea acestei scade, este la două treimi din bonusul inițial. Iar a treia medalie se premiază cu o treime din valoarea inițială. În comparație cu alte state, premiile oferite de Olanda se încadrează într-o categorie de mijloc. Rusia a anunțat că va plăti un aur cu 100.000 de dolari, însă sunt țări care au ridicat și mai sus ștacheta, precum Italia, Belarus sau Letonia. Patinatorii „portocalii” și-au exprimat nemulțumirea vizavi de valoarea premiilor, iar presa din Olanda a remarcat faptul că o medalie olimpică de aur la Soci este net inferioară unui titlu de campion mondial la darts, care este răsplătit cu 300.000 de euro.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER