VIDEO De ce ne place tenisul de masă? 11 definiții pentru cititorii ProSport. De la Bernadette Szocs la Eliza Samara, de la Constantin Cioti la Andrei Filimon

Producător: Cezar HELMIS  Editor video: Andrei BORUZESCU

Exponenții tenisului de masă românesc țin sub fața de doar 4 milimetri grosime toate secretele sportului cu paleta din lemn. Eliza Samara sau Bernadette Szocs, Adrian Crișan sau Andrei Filimon fac parte din grupul celor 1.000 de jucători de care dispune România. 1.000. Plus unu sau minus doi. Ca o comparație, Germania beneficiază de 50.000 de jucători, iar China ține în palmă 1.000.000 de sportivi! În China e sport național, iar tendința țărilor europene de a naturaliza asiatice e binecunoscută.

Școliți la Academiile de tenis de masă din România, jucătorii tricolori și-au clădit un drum în viață prin tenisul de masă, evoluează pentru echipe din străinătate și își pun pe masă și sufletul atunci când joacă pentru România. Președintele FRTM, Cristinel Romanescu, e asaltat mereu cu întrebări de colegii străini de la alte foruri despre secretele școlillor din Constanța sau Bistrița, Buzău sau Arad, și din alte orașe importante din țară. Prezent la Naționalele de tenis de masă de la Buzău, ProSport a stat de vorbă cu nouă componenți ai loturilor naționale și cu doi oficiali pentru a afla care e definiția tenisului de masă în accepțiunea lor și de ce iubesc sportul cu mingea din plastic. Eliza Samara, Bernadette Szocs, Cristina Hîrîci, Irina Ciobanu, Roxana Istrate, Constantin Cioti, Andrei Filimon, Hunor Szocs, Adrian Dodean, Viorel Filimon și Cristinel Romanescu au oferit răspunsuri interesante, iar dumneavoastră puteți pune informațiile într-un context mai larg.

TRECEREA DE LA MINGEA DE CELULOID LA MINGEA DIN PLASTIC

Într-o continuă schimbare la toate nivelurile, sportul mondial vine constant cu noi reguli. Unele generate de dorința unor oficiali de a-și pune amprenta pe istoria respectivei discipline, altele influențate de banii sponsorilor și ai televiziunilor, iar altele din strategii de marketing.

Tenisul de masă, unul dintre cele mai rapide și mai spectaculoase sporturi mondiale, a surprins în 2014 printr-o schimbare ce i-a prins pe contre pied pe jucători, oficiali și organizatori de turnee. Chiar și pe asiaticii care ar cunoaște orice secret al ping-pongului. Pentru că mingea din celuloid a fost schimbată cu mingile din plastic, unele care le pun probleme și jucătorilor români.

Principalele ipoteze pentru decizia de modificare 

1. Criza de celuloid: Conform dexonline, celuloidul este materie solidă, incoloră, uneori transparentă, lucioasă, flexibilă și plastică, ușor inflamabilă, obținută din nitroceluloză și camfor, folosită la fabricarea filmelor fotografice, a lacurilor și a unor obiecte uzuale. Adam Sharara, președintele ITTF, a admis, conform tennistable.about.com, că „există o criză de celuloid în ultima vreme”

2. Pericol pentru siguranță avioanelor: O altă ipoteză avansată derivă din modul în care pachetele de mingi din celuloid erau transportate. Cum celuloidul este ușor inflamabil, companiile aeriene se fereau să le transporte de teama unor posibile evenimente nedorite. Containerele care urmau să le protejeze erau mult prea scumpe pentru producători, iar o variantă ieftină și bună devenea transportul pe apă. „Această explicație e cea mai plauzibilă pentru adoptarea deciziei în privința schimbărilor mingii”, spune un oficial român.

3. Reducerea vitezei Mai ales în partidele băieților, mingea circula cu o viteză extrem de rapidă, iar spectatorii și telespectatorii aveau probleme în a urmări desfășurarea unui „raliu”. ITTF ar fi schimbat mingea și pentru a reduce viteza, dar și pentru a nu i se imprima mingii un afect atât de consistent.

DE ȘTIUT

INFO DESPRE MINGE

• Mingea trebuie să fie sferică, având un diametru de 40 mm.
• Mingea trebuie să cântarească 2,7 grame.
• Mingea va fi facută din material plastic, având culoarea albă sau portocalie și obligatoriu va fi mată.

INFO DESPRE PALETĂ‚

• Paleta poate avea orice mărime, formă sau greutate, dar „lama” trebuie să fie plată și rigidă.
• Cel puțin 85% din grosimea totală a lamei, trebuie să fie din lemn natural.
• Stratul adeziv din interiorul lamei oricât de mic ar fi, poate fi întărit cu material fibros, cum ar fi fibra din carbon, fibra de  sticlă sau hârtie presată, dar nu va putea fi mai gros de 7,5 % din grosimea totală sau 3,5 mm dimensiunea cea mai mică.
• Partea paletei folosită pentru a lovi mingea va fi acoperiă cu cauciuc simplu, cu cauciuc cu zimții spre exterior, având o grosime totală (inclusiv adezivul) de 2 mm sau cauciuc „sandwich” cu zimții spre exterior sau spre interior, având o grosime totală, inclusiv adesivul, de maximum 4 mm.
• Cauciucul simplu, zimțat, este un strat de cauciuc, natural sau sintetic, necelular, cu zimții distribuiți în mod regulat pe întreaga suprafață cu o densitate între 10 și 50/ cmp.

• Cauciucul sandwich este compus dintr-un strat de cauciuc cu zimți, grosimea acestuia nu va depăși 2 mm
• Materialul care acoperă lemnul paletei va fi întins pe suprafața acestuia în așa fel încât să nu-i depășească marginile. Se exceptează partea de lânga mâner care poate rămâne neacoperită sau poate fi acoperită cu orice material.
• Orice strat din componenta paletei și orice strat de material acoperitor sau adeziv, folosit pentru a lovi mingea, va avea continuitate și va fi de grosime egală.
• Suprafața materialului de acoperire a fețelor paletei trebuie să fie mată, de culoare roșu aprins pe o parte și neagră, pe cealaltă parte. Cele două culori vor fi obligatorii și pentru cazul când una dintre cele două fețe nu este acoperită.
• Eventualele deviații în continuitatea paletei sau în uniformitatea culorii, generate de stricăciuni accidentale, folosirii sau decolorării, pot fi trecute cu vederea, dacă se consideră că nu schimbă caracteristicile suprafeței acesteia.
• Jucătorul, la începutul meciului sau oricând va schimba paleta, va permite adversarului și arbitrului s-o examineze