VIDEO | „Totul despre colegele mele” cu Simona Gherman. „I-am băgat placa în părul umed și sfârâia”. Avionul și turnul de control, balconul preferat și farsa de la miezul nopții

• Simona Gherman, medlaiată cu aur cu echipa de spadă feminin, la Rio, a fost invitată la emisiunea Pro Sport Live, unde a răspuns, printre altele, și întrebărilor de la rubrica „Totul despre colegele mele”. Alături i-au fost fetița Teodora (2 ani) și soțul Dragoș, fost handbalist la CSA Steaua.

„Eu am plecat la aceste Jocuri Olimpice cu o mare teamă de atentate. Noi, din 2010, avem competiții în fiecare an în Rio. Cam știam pe acolo. Mersesem și la Statuia lui Iisus din Rio. În favele nu, pentru că speriată sunt de atunci, dar acum mi-a fost foarte, foarte teamă de atentate. Au mai fost niște știri cu niște sportivi prinși, sechestrați, duși la bancomat să scoată…

M-am speriat și mai tare și le-am spus fetelor >. Asta după finală. Până atunci oricum nu am ieșit, pentru că aveam antrenamente în fiecare zi și nu aveai cum să ieși, iar după finală m-am liniștit de tot și le-am spus fetelor > Am stat cam două săptămâni în balconul camerei”, a declarat Simona Gherman.

Ana Maria Popescu: De Ana mă leagă niște amintiri, de când eram junioare. Îmi aduc aminte că eram la Satu Mare și voia să se vopsească și binînțeles că am mers noi și am cumpărat vopsea și am vopsit-o eu. Nu vreți să știți ce a ieșit și după să o și coafez. Și i-am băgat placa de în părul umed și sfârâia părul. Vă dați seama, placa de păr încinsă pe un păr umed cum era. Și ea a râs atunci.

Simona Pop: „Este mezina, de opt ani de zile suntem împreună, chiar nouă ani. Ea a povestit faza cu turnul de control. Eu eram în avion când trebuia să aterizăm la Rio, cu doi ani în urmă mi se pare. Ațipisem și vedeam o luminiță și nu înțelegeam ce e și îi zic >  La care ea, foarte relaxată >. Mă gândeam, intrăm în el? Ce facem? După mi-am dat seama că era lumina de la aripă. Dar, somnoroase, după atât drum și astea… comic”.

Loredana Dinu: „Eu sunt cea care e mereu pusă pe șotii. Eu mă puneam la somn mai devreme decât ea și îi spuneam > Și ea se mai uita pe telefon, în liniște, să nu mă deranjeze, cu lumina stinsă, concentrată să nu facă gălăgie. Și, bineînțeles, că încep eu să țip după cinci minute și se sperie. Mereu o sperii. Când mai iese din duș. Ea adoarme mai greu…„.