Age of Empires Online Review: Antichitatea în secolul XXI
Este greu de crezut că Age of Empires, una dintre seriile RTS care a pus bazele genului, a ajuns nu doar online, ci și MMO pe deasupra. Totuși, oricât de improbabilă pare combinația, nu este decât expresia unei încercări de a „prinde” cât mai mult public (de preferință plătitor) într-o perioadă în care timpul și banii nu mai permit multora să fie hardcore gamers.
Primul lucru care te izbește este aspectul grafic foarte cartoony, plus numărul mic de poligoane și de detalii grafice. Evident, asta nu va deranja jucătorii cu un PC mai bătrân, iar în general ideea unui MMO este să ruleze cam pe orice sistem care încă mai trage curent din priză. Pe de altă parte însă, lipsa de detalii este compensată de design-ul animațiilor și de asemănarea izbitoare cu jocurile vechi ale seriei.
Din fericire, Age of Empires Online este în mare parte gratuit, cel puțin în ceea ce privește toate elementele de bază care să asigure un gameplay complet. Începutul te pune să alegi între două civilizații tipice AoE, grecii sau egiptenii. Cum preferința mea merge spre pisici venerate, am intrat în joc cu egiptenii, în orașul de reședință care joacă și rol de hub central pentru toate misiunile. Lucrurile încep ușor, cu misiunile-tutorial care te învață cum să contruiești și să-ți lucrătorii pentru a colecta resurse și a avansa civilizația, totul în cel mai clasic stil RTS. Desigur, din aceeași zonă RTS nu lipsește cantitatea mare de micromanagement, atât din punct de vedere al contrucției și dezvoltării, cât și din punct de vedere al controlării armatelor.
Cel de-al doilea tip de mecanică implicat este cel specific unui MMO. Totul începe cu orașul central, de unde primești misiunile și pornești la drum, dar în același timp îți conduci viitorul imperiu. Pe măsură ce quest-urile se rezolvă, câștigi experiență și crești în nivel, arborele de abilități fiind tipic unui joc masiv, multiplayer și online: împărțit în trei ramuri, oferă dezvoltare militară, economică și utilitară.
De asemenea, în timpul misiunilor găsești și cufere ce conțin tot felul de materiale de construcții pentru a îmbunătăți clădirile sau echipament care poate fi atașat unităților corespunzătoare (oferă bonusuri la viață, la viteza de colectare a resurselor, la atac și apărare pentru armată, la durabilitatea clădirilor economice, de tip ferme, sau a construcțiilor defensive).
Tot ce obții în misiuni poate fi folosit însă doar dacă te afli în orașul tău, nu e ca și cum ai avea un personaj pe care să echipezi lucruri direct, ca într-un RPG. De asemenea, poți să și decorezi orașul într-o oarecare măsură, dar nivelul de personalizare este prea redus. Așezarea clădirilor sau nivelul de dezvoltare n-are niciun efect deocamdată în Age of Empires Online, dar pe viitor lucrurile s-ar putea schimba în sensul eventualelor influențe în ceea ce privește materialele de construcții sau oferta vânzătorilor.
Misiunile în sine pot fi extrem de simple, de tipul celor întâlnite în clasicul RTS: te duci, construiești, evoluezi, distrugi armata adversă. Există însă și unele mai ieșite din comun, cum ar fi o cursă de cămile, ajutorul oferit diverșilor negustori din imperiile vecine sau o simulare de tower defense unde trebuie să-ți construiești linia defensivă pe hartă. Obiectivele principale pot fi jucate și cooperativ dacă inviți pe cineva înainte să pornești la lucru. Ideea este bună, dar numai dacă cei doi parteneri chiar rezolvă acea misiune pentru prima dată. Dacă ai un nivel mai mare, nu primești niciun fel de recompensă in-game, doar eventuala satisfacție de a fi făcut o faptă bună prin ajutoul oferit. De fapt, nici măcar nu ți se zice ce obiective ai sau când au fost îndeplinite, o chestiune care funcționează la un MMO, dar e extrem de enervantă când vine vorba de un RTS.
De asemenea, AI-ul și pathfinding-ul pot fi încadrate tot la probleme. Unitățile rămân blocate în structuri, armata nu atacă ținta cea mai periculoasă, ci e în toate direcțiile (deci ineficientă dacă nu treci la micromanagement serios), iar preoții care ar trebui să vindece se uită ca vaca la barieră fără să facă nimic. Patfinding-ul defectuos împiedică colectarea eficientă a resurselor, dar și o coordonare decentă la nivel tactic, pentru că drumul dorit de tine s-ar putea să nu fie cel dorit de carele cu arcași. Încă o dată, mult micromanagement poate rezolva problema, dar n-ar trebui să fie nevoie de așa ceva.
Variația de trupe, de la sulițași și arcași banali până la războini și campioni de elită asigură și lupte diverse din punct de vedere PvP. Sau cel puțin teoretic, pentru că gameplay-ul este debalansat deocamdată – indiferent de tactica abordată, dacă inamicul e mai avansat în termeni de echipament (eventual cumpărat pe bani reali), pierzi. Evident, chiar dacă mult conținut este gratuit, dacă vrei acces la anumite clădiri și la echipament care să conteze cu adevărat, trebuie să cumperi Booster Pack-urile aferente civilizației alese.
Age of Empires Online este până la urmă un experiment interesant, aducând cele mai multe elemente bune și din RTS, și din MMO. O bilă albă este faptul că poate fi jucat și de unul singur, n-ai neapărat nevoie de party, dar pe de altă parte nu duce lipsă și de conținutul plătit, dacă vrei mai mult și mai bun. Este totuși amuzant o perioadă, în ciuda aspectului vizual învechit și a bălăriilor tehnice, dar puriștii ambelor genuri nu se vor pierde prea mult în el, ci vor reveni la titlurile care păstrează aromele tradiționale de RTS sau MMO.