Batman Arkham Origins Review: origini de expansion pack

Pentru a scurta o eventuală introducere plictisitoare, trebuie spus încă de la început că Batman: Arkham Asylum și Batman: Arkham City sunt probabil cele mai bune jocuri cu supereroi lansate vreodată. În aceste condiții, cum ar putea un prequel precum Batman: Arkham Origins să dea greș? Cumva cu „ajutorul” unei noi echipe producătoare (Warner Bros Montreal în loc de Rocksteady Studios)? Sau cu o nouă distribuție de actori? Sau prin reciclarea unei bune bucăți a mediului de joc din titlul precedent?

Depinde foarte mult de ceea ce caută un jucător de la un titlu al seriei Batman. Dacă inovația este pe primul loc (mișcare care s-a simțit din plin la trecerea de la Arkham Asylum la Arkham City), atunci probabil că veți fi dezamăgiți de Batman: Arkham Origins. Jocul celor de la WB Games Montreal poate fi considerat mai mult un expansion pack pentru Arkham City, producătorii mergând pe rețeta clasică „noi locații, noi inamici, noi unelte”, păstrând formula de bază neschimbată. Pe de altă parte, dacă doar visați la aventuri noi ale Cavalerului Întunecat în Gotham City, fără alte pretenții de originalitate, atunci Origins este fix jocul pe care-l căutați.

Într-o ordine atipică, să începem cu gameplay-ul. Absolut toate elementele de bază au fost păstrate, fiecare aspect legat de gameplay primind totusi câteva adiții. Să luăm de pildă luptele: sunt la fel de dinamice precum în jocurile anterioare, însă au fost introduse noi tipuri de inamici, cum ar fi specialiștii în arte marțiale. De asemenea, în arsenalul de gadget-uri ale lui Batman și-a făcut apariția și un set de mănuși electrificate, ce pot fi folosite și în luptă, cu rezultate îmbucurătoare.

Mediul de joc deschis din Arkham City a primit un skin nou, fiind adăugate câteva sectoare suplimentare din Gotham City. În rest, aceleași străzi pustii, aceeași lipsă de mașini sau populație activă (în afara obișnuitelor găști de răufăcători).

Ce-i drept, detective vision-ul eroului principal a primit și o nouă funcție, prin intermediul căreia poate analiza scenele unde au avut loc crime, poate folosi fiecare indiciu pentru a reproduce crima propriu-zisă și este capabil să reproducă holografic evenimentele, ce pot fi derulate înainte și înapoi pentru a descoperi și mai multe detalii. De asemenea, există fast travel prin intermediul Batwing-ului.

Nici povestea nu pot să spun că m-a dat pe spate. Acțiunea are loc înainte de evenimentele din Arkham Asylum, la doar doi ani după ce Bruce Wayne a hotărât să îmbrace pelerina lui Batman. Chiar în noaptea de Crăciun, Black Mask (un răufăcător mai puțin cunoscut din universul DC Comics) a pus o recompensa de nu mai puțin de 50 de milioane de dolari pe capul Cavalerului Întunecat. După cum era de așteptat, opt dintre cei mai periculoși criminali din Gotham acceptă provocarea.

Întâlnirile cu aceștia însă nu prea sunt memorabile (probabil și pentru că o bună parte din acești inamici și-au mai făcut apariția și în jocurile precedente ale seriei). Nu vor lipsi obisnuiții Bane, Penguin, Joker, Killer Croc etc. În plus, Batman va avea de înfruntat și fortele corupte ale Poliției din Gotham. Totuși, la câți oponenți a avut Batman de-a lungul anilor în benzile desenate, mi-aș fi dorit ca WB Games Montreal să găsească niște adversari diferiți pentru jocul de față și nu doar să recicleze din anii trecuți.

Din păcate, actorii care au dat viață acestor personaje în Arkham Asylum și Arkham City nu revin și în Arkham Origins. Astfel, deși Roger Craig Smith nu face un rol rău drept Batman, imediat remarci (și îți lipsește) vocea originală a lui Kevin Conroy. Sentimentul e și mai evident atunci când vine vorba de Joker, interpretarea lui Troy Baker neridicându-se la standardul calitativ impus de Mark Hamill.

Și totuși, Batman: Arkham Origins vine și cu ceva complet nou pentru serie: multiplayer-ul online. Sigur, chelului fix tichie de margăritar îi trebuia. Chiar și așa, multiplayer-ul din Origins nu este deloc rău. Jucătorii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dintre acestea afiliate fie lui Joker, fie lui Bane. În plus, doi jucători pot intra în rolurile lui Batman și Robin, pentru aceștia din urmă gameplay-ul clasic al seriei menținându-se aproape neschimbat.

În schimb, jucătorii repartizați în taberele lui Bane și Joker încearcă să elimine echipa adversă și să se ferească de cei doi eroi, într-o manieră cât se poate de clasică pentru shooterele third person. În momentele avansate ale luptelor, Bane și Joker pot fi și ei controlați direct, fiecare dintre aceștia bucurându-se de propriile abilități speciale. Din păcate, există doar acest mod de joc și numai patru hărți, cam puțin pentru un multiplayer de durată.

Grafic vorbind, jocul arată decent, în limitele deja impuse de titlurile anterioare și de motorul grafic folosit (Unreal Engine 3). Animațiile faciale sunt parcă mai urâte (în special în cazul lui Alfred, majordomul familiei Wayne), însă, în rest, aspectul vizual este mulțumitor. Totuși, pe parcursul testării, am fost loviți de o sumedenie de probleme și buguri: scripturi care nu se activau corect, inamici care cad prin podea, framerate ce scade progresiv până când jocul nu mai poate fi rulat corespunzător (în versiunea pentru PlayStation 3).

În ciuda tuturor punctelor negative evidențiate până acum, Batman: Arkham Origins nu este deloc un joc rău, iar fanii înrăiți ai titlurilor precedente vor primi destule ore de gameplay suplimentar, croit folosind aceeași formulă de succes. Totuși, daca e sa aducem în discuție jocurile anterioare ale seriei, lui Origins îi lipsește acea sclipire de geniu, atât de evidentă în creațiile celor de la Rocksteady.