Far Cry 4 Review: sărbători fericite în Kyrat
2014 nu a fost tocmai cel mai bun an pentru Ubisoft. Sigur, nu ne referim la cifrele de vânzări, acestea fiind probabil foarte mulțumitoare pentru publisher, sau la jocurile de nișă, precum Child of Light sau Valiant Hearts: The Great War, acestea ridicându-se (mult) peste așteptări. Când privim însă spre titlurile cu pretenții publicate de Ubisoft în 2014, situația se agravează, Assassin”s Creed: Unity sau The Crew nefiind tocmai cele mai bune (sau finisate!) experiențe ludice lansate în cursul acestui an.
Încă mai cred că aceste cazuri n-au fost însă decât niste întâmplări, niște situații neplăcute iscate în urma unei gestionări defectuoase a acestor proiecte și nu din cauza incapacității studiourilor Ubisoft de a realiza jocuri bune. Nu, cei de la Ubisoft sunt în continuare capabili de lucruri mărețe: Far Cry 4 este dovada vie.
Am auzit numeroase păreri conform cărora Far Cry 4 ar fi un joc bun, însă „prea asemănător cu Far Cry 3„. Deși nu pot nega cu vehemență acest gen de afirmație, ridic o contra-întrebare: „Este asemănărea cu Far Cry 3 un lucru rău?”. Nici pe departe. Far Cry 4 împrumută mai toate lucrurile care au funcționat bine în jocul precedent (și care au devenit elemente omniprezente în toate jocurile open world realizate de Ubisoft): lumea deschisă de dimensiuni apreciabile, turnurile care odată cucerite dezvăluie porțiuni din hartă, sumedenia de activități suplimentare etc.
Toate acestea funcționează bine și poți pierde ore-n șir prin sălbăticia din Far Cry 4 fără a urma firul poveștii principale. Și nu e ca și cum Far Cry 4 nu ar veni cu un sac întreg de noutăți: găsiți atrăgătoare ideea de a călări elefanți? Da, în noul joc de la Ubisoft Montreal o puteți face! Mai mult, maiestuoasele pachiderme pot fi folosite și în luptă, oferind o metodă extrem de „fun” de a elimina forțele adverse. Kyrat, țara în care are loc acțiunea din Far Cry 4, are partea sa de farmec, acoperind întregul „spectru vizual” al anotimpurilor: avem parte de câmpuri cultivate, păduri verzi, un peisaj tomnatic în nord, precum și de vârfurile înzăpezite ale munților Himalaya. Sau poate v-ar interesa o vizită în Shangri-La, tărâmul imaginar în care echilibrul lumii se află sub amenințarea demonilor invadatori?
Lucrurile sunt destul de clare: Far Cry 4 se laudă cu unul dintre cele mai „bogate” medii de joc ale genului open-world, cu tone de misiuni și activități opționale. Ce te faci însă dacă vrei să urmezi linia principală a poveștii? Ei bine, și în acest caz, veștile sunt bune. Nu extraordinare sau ieșite din comun, însă fără îndoială bune.
Pe de-o parte, Kyrat se află sub stăpânirea unui rege tiranic – Pagan Min; pe de alta, revoluționarii din Golden Path, conduși de Sabal și Anita încearcă să „elibereze” țara. Ghilimele chiar își au rostul în acest caz, Far Cry 4, în ciuda aparentei simplități, ridicând niște probleme caracteristice comportamentului perfid al ființei umane. Într-o manieră oarecum asemănătoare cu ceea ce întâlneam în povestea din Asssassin”s Creed III, ajungi să analizezi situația și din perspectiva lui Pagan Min (interpretat sublim de Troy Baker), concluziile finale fiind lăsate la latitudinea jucătorului.
Bineînțeles, toate aceste elemente funcționează corect tocmai pentru că mecanicile de bază din Far Cry 4 își fac treaba așa cum ar trebui: pilotatul vehiculelor nu pune probleme, oferind o schemă de control special gândită pentru a putea trage în timp ce șofezi, utilizarea propriu-zisă a armelor și modul în care inamicii reacționeaza la gloanțele primite în plin fiind, de asemenea, mai mult decât satisfăcătoare. Drept concluzie preliminară, dacă vă plac shooterele în care mai puteți face și alte lucruri decât să împușcați non-stop hoarde de inamici, Far Cry 4 vi se adresează.
Totuși, nu putem trece cu vederea și cele câteva neajunsuri de care dă dovada jocul celor de la Ubisoft Montreal. Spre exemplu, unele misiuni au un design oarecum ciudat, parcă gândit pentru mai mulți jucători și nu pentru o aventură single player. De asemenea, DJ-ul pe care ai ocazia să-l auzi mult prea des la radiourile din mașini are unele monologuri de-a dreptul cretine, care se repetă enervant de mult.
Aminteam în paragraful precedent de mai mulți jucători: din păcate, multiplayer-ul din Far Cry 4 nu reușește să fie unul dintre motivele pentru care trebuie neapărat sa joci cea mai recentă creație a studioului Ubisoft din Montreal. Multiplayer-ul competitiv, Battles of Kyrat, pune în față două echipe (Golden Path și Rakshasa), fiecare cu propriul mod de abordare a confruntării (armament convențional și vehicule vs. arme ușoare, puteri mistice și folosirea animalelor de pradă în luptă). Deși bine adaptat la universul acestui joc, Battles of Kyrat nu e tocmai cea mai ofertantă experiența online, inexactitățile amuzante dintr-un joc open world single player riscând să devină frustrante într-o sesiune multiplayer.
Alternativ, puteți apela la un prieten pentru a elibera împreuna Kyrat-ul de sub tirania lui Pagan Min. Cucerirea outpost-urilor și a fortărețelor conduse de generalii lui Min devine astfel mai plăcută, până îți dai seama că progresul se salvează doar pentru jucătorul ca e inițializat sesiunea. Invitatul rămâne doar cu loot-ul și experiența câștigate. Dezamăgitor. Mai ales în condițiile în care Far Cry 3 avea o campanie separată dedicată modului de joc cooperativ.
Grafic, puține lucruri îi pot fi reproșate lui Far Cry 4: peisajele arată superb, animalele beneficiază de shadere ce simulează aspectul blănii, iar stilul artistic caracteristic locației geografice alese este foarte bine reprodus. Mai ales când peste un templu străvechi se prăbușește un elicopter în flăcări, abia lovit de un proiectil plecat din propriul lansator de rachete. Și totul merge fluent, fără nicio problemă de framerate. Cel puțin în versiunea pentru PlayStation 4 pe care am avut-o în teste. Pe PC au existat unele probleme, rezolvate teoretic de cel mai nou patch.
Așadar, indiferent de platforma aleasă sau de inclinația fie către shooterele explozive, fie spre poveștile cu ceva mai multă adâncime decât lasă să se întrevadă aparanțele, Far Cry 4 nu ar trebui ratat. Dacă multiplayer-ul nu ar fi fost atât de superficial, iar DJ-ul de la radio s-ar fi abținut să ne împărtășească fanteziile sale scatofilice, poate și nota de mai jos ar fi fost o idee mai mare.