Titanfall Review: supremația roboților?
Industria jocurilor video are și ea telenovelele ei, unele tragice, altele cu final fericit. Din această din urmă categorie face parte Respawn Entertainment, studio format din foștii membri ai Infinity Ward. Aceștia au ales să părăseasca „familia” Activision după un conflict pe teme financiare cu publisher-ul gigant. Odată eliberați de „jugul corporatist”, aceștia au pornit lucrul la ceea ce azi se numește Titanfall.
Pentru cine nu a avut contact cu noutățile recente din gaming, Titanfall este un shooter care continuă tradiția creatorilor seriei Call of Duty, concentrându-se exclusiv pe latura multiplayer, cu unele modificări esențiale, suficiente însă pentru a insufla o nouă doză de diversitate unui gen stagnant în ultima vreme. Astfel, Titanfall vine cu două adăugiri majore față de restul plutonului: libertatea de mișcare dusă la extrem (double jumps, parkour, jump packs, fără falling damage) și posibilitatea de conduce roboții bipezi numiți, cum altfel, titani.
Aș vrea sa începem cu prima astfel de particularitate, aceasta definind într-o măsură covârșitoare gameplay-ul din Titanfall. Libertatea de mișcare a personajului controlat automat scoate jocul celor de la Titanfall din aria „restrânsă” a shooterelor militare contemporane și îl aduce mult mai aproape de ceea ce întâlneam pe vremuri in FPS-uri precum Quake sau Unreal Tournament.
Trebuie să mărturisesc că am trăit un sentiment extrem de plăcut atunci când m-am plimbat prima dată printr-o hartă din Titanfall și am simțit pe propria piele cum se mișcă personajul și cât de exact răspunde la comenzi. Bineînțeles că o astfel de abordare va duce și la apariția unor hărți ceva mai complexe decât banalele „coridoare” din Call of Duty, cu un accent vizibil pus și pe orientarea verticală. Această alegere de design scoate din ecuație, cel puțin pentru autorul acestui articol, gamepad-ul drept metodă viabilă de control în Titanfall: ori joci cu mouse-ul și tastatura, ori mai bine nu mai joci deloc.
Un alt aspect ce ar putea fi considerat deranjant este că hărțile au fost proiectate încă din start pentru a fi jucate în configurații de 6 vs 6 jucători, exclusiv în moduri orientate pe echipe. Nu este nimic neobișnuit pentru un shooter modern, însă contrastează oarecum cu abordarea dinamică a controlului personajelor. Astfel, degeaba am o liberatate de mișcare mult peste ce oferă alternativele contemporane, când punerea în scenă a unui meci 1 vs 1, bazat exclusiv pe skill, este imposibilă în formula propusă de Titanfall.
Sentimentul este amplificat și de rolul important pe care îl joacă AI-ul în determinarea rezultatelor unui meci de Titanfall. Hărțile sunt împânzite și de oponenți controlați de inteligența artificială, carne de tun ușor de eliminat, și care, câteodată în mod nemeritat, poate face diferenta dintre două echipe echilibrate. Tocmai din aceste cauze, Titanfall parcă funcționează mai bine în moduri de joc precum Hardpoint Domination (orientate mai mult către latura tactică), decât în banalul Attrition (Team Deathmatch).
Și pentru că tot a venit vorba de moduri și opțiuni de joc, Titanfall nu excelează mai deloc la acest capitol. Varietatea de arme și titani nu este deloc mare, acestea fiind ascunse în spatele sistemului de acumulare de experiență clasic deja pentru acest gen de jocuri. Din păcate, Titanfall nu emite nicio pretenție narativă, povestea fiind practic inexistentă: ceva superficial, cu corporații, miliții și lupta oarbă dintre ele.
Poate că nici nu aș fi adus aminte de acest aspect, însă Titanfall se laudă cu o așa-zisă campanie online, ce ar trebui să combine în mod armonios gameplay-ul caracteristic jocului cu numeroase elemente narative.
Nici vorba de așa ceva: „campania” din Titanfall e o glumă proastă, un soi de playlist care combină hărțile și modurile de joc, în care vorbăraia din fundal (povestea, cum ar veni) este acoperită de voice chat, întreruptă când mori și, în general, total inutilă. Mai bine s-ar fi implementat lupte offline împotriva boților decât acest simulacru de campanie, al cărui singur rol este deblocare modelelor suplimentare de titani.
Titanii sunt a doua mare noutate adusă de acest joc, controlul lor fiind cât se poate de facil, chiar dacă nu oferă același grad de libertate. Mai mult, deși își pot domina adversarii umani, titanii nu sunt invincibili, eliminarea acestora fiind relativ simplă pentru un grup de jucători pricepuți. Pe lângă atacarea lor directă cu ajutorul armelor dedicate, jucătorii pot sări „în cârca” roboților, încercând astfel o eliminare „eroică” a acestora, cu iz de kamikaze. Luptele titan vs titan sunt de asemenea reușite, cu arme secundare păstrate pentru momentul oportun sau folosirea scutului ce poate întoarce proiectilele adversarului împotriva sa.
Dacă ar fi să căutam și alte minusuri, ar merita să amintim de unele lipsuri greu de justificat pentru un joc multiplayer. Lipsește posibilitatea de a organiza sesiuni private, jucătorii fiind momentan limitați la sistemul de matchmaking oferit de producători (care funcționeaza însă relativ bine).
De asemenea, am dus dorul unei opțiuni prin intermediul căreia să pot gestiona mai eficient grupul de prieteni alături de care joc: ar trebui oferit suport pentru clanuri, suport pentru rematch-uri în cazul în care echipele doresc acest lucru și multe alte opțiuni care lipsesc momentan din Titanfall. Ce-i drept, Respawn a promis că va rezolva parte din aceste probleme prin intermediul viitoarelor update-uri.
Grafic, Titanfall nu stă rău, însă nici nu va rupe gura târgului. Motorul grafic ales de Respawn – Source Engine – își face treaba, însă aspectul pălește în detrimentul framerate-ului ridicat și al codului de rețea, vital pentru bună desfășurare a meciurilor online. Astfel, pe sistemul nostru de test nu am întâmpinat probleme, Titanfall rulând fluent cu rezoluția și opțiunile grafice împinse la maximum.
Așadar, deși are unele lipsuri, Titanfall reușește să se achite cu brio de ceea ce și-a propus: oferirea unei alternative viabile la shooterele multiplayer deja existente pe piață. Libertatea de mișcare și doza suplimentară de adrenalină adusă de apariția titanilor în luptă înclină balanța în favoarea jocului celor de la Respawn. Cu alte cuvinte, decât să joc Call of Duty sau Battlefield, personal prefer o doză sănătoasă de Titanfall.