În perioada 6-13 august 2024 Florin Ciutacu a avut calitatea de avocat al gimnastei Sabrina Maneca Voinea, prin reprezentații săi legali, Camelia Voinea și Manuel Maneca precum și avocat al doamnei Camelia Voinea, ca antrenoare a fiicei sale.
Contractul de asistență juridică a încetat marți, motivul prezentat ca fiind acela că Federația Română de Gimnastică și avocații pe care i-a avut în prima fază procesuală a judecății la TAS, nu ar fi de acord cu reprezentarea avocațială a acestuia.
Motivul? Că ar fi scris și ar fi intenționat să publice pe site-ul juridice.ro, un articol în care ar fi adus prejudicii avocaților FRG.
Avocatul Florin Ciutacu a acordat pentru ProSport un amplu interviu.
Prosport: Ce s-a întâmplat în acest caz și de ce nu mai reprezentați sportiva Sabrina Voinea?
Florin Ciutacu: Clienții mei m-au contactat anuntat în data de 13 august 2024, în după amiaza și în seara acelei zile menționând că dacă încheie contract cu mine/alt/alți avocat ales de către clienții mei, aceștia nu mai pot încheia contract cu foștii avocați – doar în acest fel FRG putând suporta cheltuielile ocazionate de proces.
Fac precizarea că în contractul meu de asistență juridică am scris clauza pro bono, iar intenția mea de reprezentare pe viitor, în faze judicare și/sau extrajudiciare, intenționam să o las la aprecierea clienților mei, inclusiv sub aspectul onorariului, fiind de acord ca în principiu această reprezentare să fie tot pro bono.
Mai precizez că opiniile mele juridice au fost exprimate public în data de 11 august 2024, după ce partea americană a atacat hotărârea TAS din 10 august 2024, iar regimul acestor opinii, bazate exclusiv pe informații publice existente la acel moment, putea fi unul al unei opere (Legea nr. 8/1996)/ era o simplă părere.
Oricum ar fi, strict juridic, apreciez și susțin că a condiționa încheierea unui contract de asistență juridică de încetarea/neîncheierea/prelungirea altui contract de asistență juridică al altui avocat, pe motive nepertinente așa cum apreciez că sunt în speță, poate fi o atingere adusă reputației unui avocat, putând fi încălcat, de asemenea, principiul liberății contractuale în ceea ce îi privește și pe clienți (potențiali sau existenți), principiu fundamental de drept privat.
De ce nu s-au acordat trei medalii de bronz, locul trei, inclusiv Sabrinei Maneca Voinea?
În ceea ce privește posibilitatea de a exista trei medalii, credem că acesta posibilitate nici măcar sub incidența categoriei juridice de drepturi eventuale, cu atat mai putin in categoria drepturilor certe sau/si a drepturilor viitoare.
Medierea, medarbitrajul și arbitrajul au legatura și sunt strâns conexate de dreptul substantial. În ceea ce privește TAS, la cunostinta mea, medarbitrajul nu este o procedură prevăzută expres de Regulamentul TAS (a se vedea site-ul oficial TAS).
Medierea, de asemenea, poate avea loc în anumite circumstante. Din analiza speței se poate constata că problemele de drept substantial nu se puteau regăsi într-un act formal de tranzactie, care să poată obliga în vreun fel tribunalul arbitral TAS, fie acesta și ad-hoc (ori tribunal permanent)
Se putea face o întelegere, în opinia mea, între părțile participante, dar acea mediere ce se putea finaliza cu o tranzacție (un act care să preîntâmpine un litigiu) se făcea în afara judecății (ceea ce cred ca s-a și făcut), iar părțile puteau să remită arbitrilor acel act, iar aceștia să ia act de renunțarea la judecată/renunțarea la drept.
Or, în spetă, dat fiind faptul că această cauză, conform dreptului substanțial în prezență, nu putea permite o tranzacție – cine ce să lase de la el și ce? – era inconceptibilă. Poate să se taie medalia de bronz in trei bucăți si apoi puse pe podiunul de premiere cele trei gimnaste? Nu credem.
Ceea ce material se putea, juridic si logic era/este inconceptibil! Notele date de comisa de arbitri în cadrul concursului de gimnastică nu se mai puteau modifica prin mediere, iar organizarea unui alt concurs ar fi însemnat să prejudicieze celelalte medaliate, ceea ce, la fel, natura și esența raporturilor juridice nu o permitea.
Care a fost strategia în acest caz Sabrina Maneca Voinea?
Am avut la dispoziție informații publice relative la aceste aspect și doar foarte puține elemente care să îmi permit să emit vreo opinie ce ar fi putut determina decizia arbitrilor in faza de judecata TAS. Repet, eu am avut doar rolul de consultant (dacă vreți fie și numai ca specialist în Drept – CV-ul meu este publicat pe juridice.ro).
Însă, încă înainte de termenul de judecată din data de 10 august 2024, dar și ulterior (printr-o opinie juridică exprimată public pe care, insa din pacate FRG si avocatii domniilor lor au considerat-o ca fiind prejudiciabila, cand de fapt eu cred ca ea era favorabil[ pentru dânșii si pentru toarte părtile române din proces!), în sensul că Doamna Camelia Voinea nu are absolut nicio vină, consider eu, juridicește vorbind, pentru faptul că nu a depus contestația la linie in termen.
Aceasta deoarece fapta ilicită (a arbitrilor ce reprezintă Federația Internațională de Gimnastică) a fost constatată de antrenoare, titulara depunerii contestației, ulterior! Iar principiul, care se învață la orice facultate de drept din lume încă în anul I de studii, este acela că dreptul la acțiune curge de la data aflării faptei ilicite de către cel prejudiciat, ceea ce face doamna Camelia Voinea a și întreprins din căte cunosc!
Or, Doamna Camelia Voinea a depus aceasta contestație, dar în necunoștiința de cauză privind existenta faptei ilicite comise. Dar, tot atât de adevărat este că în faza de judecată era necesar ca partea română să ceară insistent admisibilitatea celorlalte probe (înregistrări video ale unor televiziuni, expertize etc.), chiar proba cu martori (arbitre, doamna Nadia Comaneci eventual, să fie audiată pe acest aspect Doamna Camelia Voinea – nu știu dacă asta s-a făctu la proces -, s.a.), pentru ca arbitrii TAS să aprecieze în mod sistematic, logic, teleologic, literal tot anamblul probatoriu.
Nu am cunoștință ce s-a întămplat la proces, însă pot să va comunic faptul ca doamna Camelia Voinea avea dreptul să i se pună la dispoziție și înregistrarea audio-video a sedinței de judecată și toate piesele din dosarul cauzei, in vederea clarificării sale si a deciziei cât privește continuarea procesului.
Avea acest drept ca și client, drept pe care eu l-am solicitat ca avocat în numele dânsei, ca antrenoare, și în numele fiicei sale, de la FRG si avocații sai, inca de luni 12 august 2024. Ni s-a răspuns că doamna Camelia Voinea avea deja aceste documente.
Ce s-a întâmplat ulterior?
Până la data încetării contractului cu mine, nu am cunoștință ca doamna Camelia Voinea și fiica domniei sale să fi primit acest dosar in integrum. Stiu că FRG si domnul avocat Sabin Gherdan, nu au raspuns clientilor mei la o serie de intrebari adresate pe data de 12 și apoi pe 13 august (poate însă a făcut-o și nu am ccunoștință).
Știu însă că FRG și avocatul FRG cereau insistent insa sa se incheie un nou contract de asistență juridică, probabil pentru fazele procesuale urmatoare.
Eu nu am avut cunoștinta de regimul juridic al acestui/acestor contracte de asistenta juridică si nici nu m-a interesat continutul sau/lor, după cum nici nu ma interesează. Mă interesa luni 12.VIII.2024, in numele clientilor mei, să stiu dacă acel contract din prima faza procesuala continuă să își producă efectele și pentru aceasta noua faza judiciară. Ulterior am aflat că nu.
Nu cunosc la acest moment cu cine si dacă s-a incheiat un nou contract de asistență juridică. Prin urmare, chestiunea de fond care trebuia învederată în fața tribunalului arbitral era aceea de a sti si proba dacă Sabrina Maneca Voinea nu a iesit din covor sau a iesit – asa cum initial s-a constatat, dar ulterior constatat a fi posibil eronat de către arbiter.
Apoi trebuia să se ceară admisibilitatea unui probatoriu complex și apoi, eventual, să ceară într-o cale de atac reanalizarea întregului probatoriu, care nu au putut sau nu au existat în prima fază procesuală (poate ca s-a fcătu sau se va face acest lucru, nu am cunostinta asupra acestui aspect).
În acest context nu cunosc exact ce regim juridic a avut cererea SUA din data de 11 august 2024 in cazul Ana Maria Barbosu si nu stiu daca partea romana s-a aparat la cererea americanilor.
Stiu că luni 12 a aparut pe site-ul FRG un mesaj …victorios cum ca partea amaricana a pierdut apelul! Nici nu cunosc daca avea partea romana vreun drept (poate că renuntase la acest drept?) de a ataca hotararea si daca a facut-o in cazul Sabrina Maneca Voinea imediat după pronunțarea de pe data de 10 august 2024. Eu pot face doar supozitii, si bine cred ca ar fi daca cei in drept a sti ar comunica aceste aspect, daca nu cumva acest lucru consideră ca nu este oportun/legal.
Oricum ar fi, în apel (faza următoare procesuală) alt proces se poate rejudeca tot dosarul cauzei de fond, cu probele admise in această fază și să se shimbe prima soluție, adica cererea să fie admisă, iar Sabinei Maneca Voinea sa i se acorde o notă mai mare decât celorlalte două competitoare ce pretend medalia de bronz.
Calea procedurală prin care se poate ajunge la acest rezultat, în opinia mea, nu este atât de complicata și de complexă pe cât se pare a fi. I-am comunicat fostei mele cliente că dificultatea speței rezidă nu atar în complexitatea juridică, ci mai ales in calitatea persoanelor implicate și, mai ales, în mediatizarea cazului și a aspectelor financiare consecutive unei decizii definitive (contracte de publicitate pentru medaliată etc.).
Însă aceste aspect exced competența mea de apreciere, eu nefiind nici politician, nici finațantor, nici demnitar, sunt doar un interpret al legii, un profesor de drept și nu în ultimul rând un cetețean roman.
Ca simplu jurist, aceasta este opinia mea si mi-o asum – complexitatea juridică a speței nu prezinta un grad ridicat.
Aceasta deoarece situația de fapt este relativ clară, normele de drept, probele permit ca D- ra Sabrina Maneca Voinea să câștige acest proces . Aceasta caci chiar daca legile speciale nu prevad ceva expres, se va aplica dreptul comun de către judecătri (arbitri) în completare (confom regulilor generale) la legile special, iar arbitrii nu credem a fi impartiali (a se vedea sistemul de arbitraj si onorabilitatea de care se bucura arbitrii).
Prin urmare, cu o foarte buna aparare, in cazul Sabrina Maneca Voinea, normele de drept si situatia de fapt, precum si probele, pot conduce la castigarea acestui litigiu.
Din punctul de vedere al dreptului substantial s-a mai vorbit despre asa zisele drepturi castigate. Adica daca s-a castigat un drept acesta nu mai poate fi pierdut. Or, problema, din pucnt de vedere strict juridic a fost si este gresit pusa probelema si nu recomandam sa se faca eroare de a se invoca aceasta teorie a drepturilor castigate in fazele ulterioare de judecata.
Teoria drepturilor castigate se rapotează la aplicarea legii in timp, ia in acest caz nu este conceptibil a se pune aceasta problema.
Apoi, in prezenta nu este vorba despre drepturi castigate, ci de teoria nulitatilor, eventual despre teoria rapsudnerii delictuiale, a abuzului de drept ori a imbogatirii fara justa cauza. Insa aceste aspect sunt strict juridice, si nu vreau sa insist prea mult asupra acestor chestiuni.
Este vorba insa ca in aceste cauze, in care constat ca sunt prezenti juristi americani, arbitri de diverse nationalitati, in opinia mea, ar trebui ca aote institutiile interesate sa conlucreze in a for a o achipa de consileri juridici de înaltă pregătire profesională, și de avocați români și străini, din care bineinteles pot face parte si avocatii care ne-au reprezentat în fața TAS, întrucăt credem că dânșii cunosc cel mai bine spetț, fiind prezenti in prima faza procesuala, in prima linie, cum se spune.
Pe data de 13 august 2024 doamna Voinea Camelia era foarte precupata de acest aspect, fiindca i se spusese de catre specialisti (nu mi-a spus de catre cine anume) ca ar fi 5 zile termen de depunere a unei cereri, si ca trebuie depusa pana pe 14 august.
La cunostința mea, termenul de 5 zile este cele relativ la recuzarea unui arbitru, teremen ce curge de la momentul aflarii motivului de recuzare.
Am citit in presa ca partea americana ar fi descoperit motive de recuzare (impartialitate) pentru presedintele panelului de arbitri existent la arbitrajul ad-hoc de la Paris din 10 august 2024. Credem că partea americana deja pregateste si va depune, daca nu cumva a facut-o, cererea de recuzare.
Daca posibila lor cerere lor de recuzare va fi admisă, aeasta hotărâre ne va fi nouă, părții române, opozabilă. Pe de altă parte, conform Regulamentului TAS, există procedura apelului, cu termen prevăcut de regulament de depunere de la momentul trimiterii catre parti a deciziei instantei arbitrale care a judecat în fond (10 august 2024).
După pronunțarea și comunicarea hotărârii din apel, partea nemulțumită are termen de 30 de zile să atace acea hotărare cu actiune in anulare la Curtea Federală Elvețiană.
Carmencita Constantin a admis că România are partea ei de vină pentru că Sabrina Voinea a fost depunctată pentru o greșeală pe care nu ar fi comis-o, dacă ne luăm după probele video.
Doamna Camelia Voinea nu a greșit cred cu absolut nimic. Dansa a fost in eroare, fapta zis ilicită a arbitrelor a constatat-o tarziu, ca si noi dealtfel (a se vedea si declaratiile publice ale doamnei Nadia Comaneci etc.).
În plus, din cate mi-a spus si domnia sa vechiul regulament (destul de recent) era diferit, iar noul regulament nu are dispozitii clare privind contestatia la linie. Credem că partea română a gresit, posibil, pe partea de strategie de apărare in fata TAS, nicidecum în chestiunea de fond, iar eu, ca jurist nu constat a fi nicio vină nici din partea doamnei Camelia Voinea ca antrenoare, cu atât mai puțin a fiicei sale!
Credeți că s-a gresit din punct de vedere procedural sportive (al regulamentelor), nu al dreptului privit in extenso?
Cred că procedurile FIG interpretate sistematic de aparatori si apoi de catre arbitri/judecători cu dreptul comun pot conduce la castigare cauzei Sabrinei Maneca Voinea. Eu nu cred ca partea romana nu a gresit, in speta antrenoarea Camelia Voinea, asa cum mai sus am aratat.
Se mai poate ajunge și la o alta cale de atac după TAS?
1. Daca partea romana nu a renuntat la calea de atac in fata Curtii Federale Elvetiene, avem o actiune in anulare in fata acestei curti, anume pentru a anula Hotarea TAS din apel, care ne-ar putea fi nefavorabilă (desi nu cred).
2. Pe de altă parte fostele mele cliente, așa cum le-am spus, au si alte căi de a-și valorifica drepturile. Astfel, au acțiune în drept comun pentru daune morale si daune materiale, ce poate fi judecată in România, căci conform normelor de drept procesual international, daca efectele unei fapte ilicite se produc in România actiunea pote fi introdusă aici. Le-am mai spus ca taxa de timbru pentru o actiune care are ca obiect daune morale (onoare, demnitate si reputatie) in acest caz este de doar 100 de lei, conform legii române.
3.De asemenea le-am comunicat faptul că o acțiune in realizarea promisiunii publice de recompensă făcută de Guvernul României, promisiune facuta in data de 5 august cred. Adică pot incasa sumele de bani promise de Guvern.
Nu am cunoștință că Guvernul Romaniei, prin dl. Prim-Ministru Marcel Ciolacu, să fi pus vreo conditie cat priveste punerea în apilcare a acestei promisiuni, după cum nu am cunoștință că destinatarele promisiunii să fi renunțat expres la acest drept.
Dupa parerea mea acesta este un drept viitor, iar nu unul eventual, conform dispoziilor din Codul civil roman. Spre acest sfărșit imi exprim convingerea că fostele mele cliente nu vor sanctionate de către nimeni.
Căci în cursul zilei de 13 august clienții meu sus arătați erau foarte preocupați că dacă eu voi mai aparea în această speță, nu ar fi bine pentru domniile lor (posibil ca nu vor mai primi finanțarea necesară sustinerii proceselor de la terți).
Consider însă că este datoria mea morală, obligația mea jurist, să lupt pentru un drept, ceea ce fiecare în parte ar trebui să facem, în așa fel încat si interesul public să fie mai bine ocrotit și protejat.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER