Mesaj pentru federațiile sportive după terminarea Jocurilor Olimpice din Franța! „Poate că am învățat ceva din acest capitol Paris 2024”. SPECIAL

Gabriel Toncean este numărul doi în ierarhia Agenției Naționale pentru Sport. N-a fost la Paris, dar pare că a tras niște concluzii de la distanță.

Paris 2024 s-a încheiat și acum contează ce va urma și care e strategia pentru viitor.

Federațiile sportive ar trebui să tragă concluziile după terminarea Jocurilor Olimpice din Franța

Președintele Federației Române de Culturism şi Fitness (FRCF), Gabriel Toncean, a fost numit, pe 2 august 2023, în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenției Naționale pentru Sport, printr-o decizie a prim-ministrului Marcel Ciolacu.

ProSport: E o cifră bună – 9 medalii la JO? La câte vă gândeați înainte?

Depinde fiecare ce viziune are asupra sportului. Pentru unii este o cifră bună, iar pentru alții poate fi modestă. Credința mea este că suntem în revenire și putem avea așteptări mult mai mari de la JO de la Los Angeles 2028.

Trebuie să investim mai mult în bazele sportive, în juniori, în speranțe și neapărat în certitudini. Este adevărat că medaliile vin în funcție de talentul sportivilor dar fără a le oferi condiții bune este greu să fim în top.

Nu credeți că si alte sporturi ar trebui să puncteze mai mult, nu doar canotajul?

Mi se pare absolut normal că atunci când te califici la Olimpiadă, indiferent de ramura sportivă, să ai ca obiectiv medaliile și să te pregătești ca atare. Depinde de munca federațiilor în cei 4 ani premergători Jocurilor Olimpice și de modul cum își dozează eforturile.

La fel de important este și un Campionat Mondial și de ce nu, un Campionat European. Mai mult decât atât ar trebui să tratăm cu aceeași măsură și sporturile neolimpice! Sacrificiile sunt la fel de mari dar din păcate, discrepanțele de percepție și cele financiare sunt enorme

Dacă un olimpic își ia recompensa la scurt timp după încheierea JO, un neolimpic își ia premierea după 1-2 ani, din cauza resurselor insuficiente ale ANS.

De asemenea, pregătirea fizică, regimul alimentar și restul eforturilor duse la extrem de către un performer de ex. fitness (sport încă neolimpic), nu este cu nimic mai prejos, cu tot respectul, decât al unui sportiv de break dance care se bucură de statutul de olimpic.

Pentru România activă și performantă în sport, noi, decidenții, avem obligația de a găsi echilibrul între olimpic și neolimpic, fiindcă tot sportul românesc trebuie respectat.

„În fiecare județ din România să se construiască săli, stadioane, bazine, piste de alergat”

Ar fi nevoie de o strategie la sporturile de echipă, la nivel national, nu avem asa ceva la JO.

Eu cred că tot sportul românesc are nevoie de o strategie. Nu doar de una scrisă, ci de una ușor și bine aplicabilă. Din perspectiva mea, o strategie clară se poate face doar atunci când investești de la baza sportului, adică în copii, atunci când știi ce buget ai pentru următorii 4 ani, când te bazezi pe studii științifice și motrice raportate la sportivul român și când ai o conlucrare perfectă între sport, politic și cercetare.

De asemenea, pentru a avea o strategie la sporturile de echipă, ar trebui găsite urgent soluții, ca în fiecare județ din România să se construiască săli, stadioane, bazine, piste de alergat și care să fie puse gratuit la dispoziția românilor, inclusiv pentru practicarea sportului de masă.

Cu cât avem mai mulți practicanți în această zonă, cu atât șansele să descoperim campioni europeni, mondiali sau olimpici, sunt mai mari.

Astăzi simt mai mult ca niciodată, că noi toți care conducem destine, am înțeles că România nu poate fi sănătoasă decât prin sport. Cred că nu voi uita niciodată meciul cu Ucraina, de la Campionatul European de Fotbal din Germania 2024, când 90% din stadionul Allianz Arena din München, era roșu, galben și albastru

Toți ne-am mândrit cu sportivii români,, toți am fost fericiți și toți trebuie să înțelegem că în România se nasc zilnic copii talentați care au nevoi. Dacă trece pe lângă noi și acest moment prielnic, vom rămâne la același nivel în care eventual vor mai apărea câte un fenomen gen David Popovici. Ce sădim, aia vom culege…

Antrenorii români plecați în străinătate ar trebui readuși acasă? Merită să încercăm asta?

Sigur, experiența antrenorilor străini, este bună de folosit în interes național. Dar, nu cred că neapărat aceasta este soluția, fiindcă noi avem antrenori foarte buni și în țară. Trebuie doar puși în valoare, pornit la drum cu proiecte pe termen mediu și lung și de ce nu, investit mai mult în dezvoltarea profesională a acestora. În această eră a tehnologiei, apar informații noi în fiecare zi, detalii care pot face diferența între locurile 1 și 2.

Întotdeauna am avut încredere în antrenorii români, întotdeauna am crezut că vor reuși doar dacă li se oferă condiții și timp. Spre exemplu, în cei 10 ani cât am fost președinte al Federației Române de Culturism și Fitness, am avut doar un singur selecționer. Acesta a fost unul dintre secretele reușite FRCF și a faptului că am ieșit campioni europeni în ultimii 3 ani, depășind țări cu tradiție în acest sport.

Este o lipsă de profesionalism ca atunci când o echipă are un eșec, clubul să își demită antrenorul. Iar acest lucru se întâmplă frecvent în România și de multe ori liderii cluburilor gândesc emoțional, adică dacă le place sau nu antrenorul. Motto-ul meu de viață, a fost, este și va fi: „Voința unită cu răbdare, învinge întotdeauna!”

Trebuie să recunosc că am avut mare încredere în Cătălin, susține Toncean

Federațiile care au dezamăgit ce atitudine trebuie să aibă?

Aici deja este treaba conducerii COSR care cu certitudine va face o analiză amănunțită. La cum am văzut eu competițiile de la JO, nu mi se pare ca vreo federație să fi dezamăgit. Din ce știu eu, toți au avut pregătiri centralizate în perioada de pregătire și normal că fiecare președinte de federație a încercat maxim cu ceea ce a avut.

Chiar dacă risc să supăr, cred cu tărie că dacă am fi avut baze sportive mai performante, eram mult mai sus în clasamentul general pe națiuni. Dar poate că am învățat ceva din acest capitol Paris 2024 și vom folosi pentru a ridica nivelul la Los Angeles 2028.

Cat de mult a durut tot ce s-a întâmplat cu Cătălin Chirilă?

Trebuie să recunosc că am avut mare încredere în Cătălin. Imediat după calificări, în serii când a stabilit cel mai bun timp olimpic, îl vedeam cu medalia de aur la gât. Doar că așa cum se întâmplă de multe ori în sport, toți pornesc de la start cu aceeași șansă, deci oricine poate fi câștigător.

Chiar dacă a reușit să câștige doar Finala B, pentru mine rămâne același mare campion și încă de pe acum vă spun că mizez pe el la o medalie în 2028 la Los Angeles. Este unul dintre cei mai disciplinați sportivi, ceea ce îl va ajuta enorm.

La Los Angeles ar trebui o medalie, în plus, deci 10. Corect?

Da, așa este. Am declarat că o medalie în plus față de Paris ar fi un câștig. Trebuie să recunosc că în suflet am un alt pronostic, mult mai bun. Cu o conlucrare bună între Agenția Națională pentru Sport, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și coaliția de guvernare, putem spera la o reeditare a Olimpiadei de la Los Angeles 1984,unde România a fost reprezentată de 127 de sportivi și a obținut un număr record de 53 de medalii.

Aș vrea să felicit toți sportivii calificați la JO de la Paris și în mod special pe cei care au reușit să obținută medalii