Mijlocașii ofensivi din „Naționala 100”. Lista celor 11 din care poți alege preferatul tău în echipa secolului: Despre creație și creatori | VIDEO

Mijlocașul ofensiv sau “play-maker”-ul dintr-o echipă, de cele mai multe ori “Decarul”, este fotbalistul care deține, mai întotdeauna, cheile succesului.Sau, dimpotrivă.

În cazul nominalizaților Prosport, vorbim însă despre o categorie rară, cea a “artiștilor” de pe gazon, a talentelor pure.

Mijlocașii ofensivi din „Naționala 100”

Iată și lista pentru “Oscar”, desigur: Gheorghe Hagi, Anghel Iordănescu, Costică Donose, Iuliu Bodola, Radu Nunweiller, Constantin Stanciu, Iosif Petschowski, Mihail Majearu, Gheorghe Constantin, Dorin Mateuț, Marcel Coraș.

GHEORGHE HAGI, considerat cel mai mare fotbalist din istoria fotbalului românesc, a jucat de 125 de ori și a marcat 35 de goluri pentru România. La capitolul “reușite” deține, la egalitate cu Adrian Mutu, recordul în tricoul naționalei. A jucat la șase Turnee Finale, trei de Campionat Mondial și trei de Campionat European. Astfel, la Mondiale a fost în cel din Italia, în 1990, în SUA, în 1994, când am atins faza sferturilor de finală, și în Franța, în 1998.

La Euro, Hagi a jucat în Franța, 1984, în Anglia, în 1996, și în 2000, în Olanda și Belgia. A câștigat 3 titluri cu Steaua, în 1987, 1988 și 1989, două Cupe, în 1987 și 1988, dar și Supercupa Europei, în 1987. Tot cu Steaua a jucat finala Cupei Campionilor Europeni din 1989. A debutat însă la Farul Constanța, în 1982, un an mai târziu fiind transferat la Sportul Studențesc, unde a obținut două titluri de golgheter, în 1985 și 1986.

Marea consacrare a obținut-o în străinătate, fiind unicul fotbalist român care a evoluat la Real Madrid și la FC Barcelona. Mai întâi la Real, între 1990 și 1992, cu care a câśtigat Supercupa Spaniei, în 1990. A jucat apoi doi ani la Brescia, în Italia, și în 1994, a revenit în Spania, la Barcelona, cu care a triumfat în Supercupa Spaniei, în 1994. În anul 1996 s-a transferat la Galatasaray Istanbul, cu care a câștigat patru titluri, în 1997, 1998, 1999 și 2000, două Cupe, în 1999 și 2000, două Supercupe, în 1996 și 1997, Cupa UEFA și Supercupa Europei, în 2000.

A fost golgheterul Cupei Campionilor Europeni în 1988, ales în echipa ideală a Mondialului din 1994, și ales de FIFA în topul celor mai buni 100 de fotbaliști din istorie.

Desemnat de 7 ori “Cel mai bun fotbalist român al anului”, în 1985, 1987, 1993, 1994, 1997, 1999 și în anul 2000.
A jucat 18 meciuri pentru Farul, marcând 7 goluri, 108 partide pentru Sportul Studențesc, cu 58 de goluri, 97 de meciuri pentru Steaua și 76 de goluri înscrise, 64 de partide pentru Real și 16 goluri, 61 de meciuri pentru Brescia și 14 goluri, 36 de meciuri pentru Barcelona cu 7 goluri marcate și 132 de partide cu Galatasaray, cu 59 de goluri. A fost liderul și “căpitanul Generației de Aur”.

ANGHEL IORDĂNESCU a jucat de 64 de ori, reușind să înscrie 26 de goluri pentru România. A evoluat întreaga carieră la Steaua, 317 meciuri și 155 de goluri marcate, timp de 14 ani, între 1968 și 1982. Doar la sfârșitul carierei a jucat doi ani, 1982-1984, în Grecia, la OFI Creta, 34 de meciuri și 6 goluri. Cu Steaua are două titluri, în 1976 și 1978, patru Cupe, în 1970, 1971, 1976 și 1979, și Cupa Campionilor Europeni, în 1986.

COSTICĂ DONOSE nu a jucat în echipa națională, dar a fost unul dintre marii fotbaliștii ai Craiovei Maxima. Cu Universitatea Craiova a atins semifinalele Cupei UEFA, în 1983. Supranumit “Pele”, Donose a câștigat două titluri, în 1980 și 1981, și patru Cupe ale României, în 1977, 1978, 1981 și 1983, cu Universitatea Craiova, plus încă o Cupă cu Chimia Rm. Vâlcea, în 1973. Are 270 de jocuri și 27 de goluri pentru Universitatea, 62 de partide și 5 goluri pentru Chimia și alte 25 de meciuri la FC Olt.

IULIU BODOLA a jucat de 48 de ori în echipa națională a României, marcând 31 de goluri, sau 30, după alte surse statistice. E adevărat, între anii 1940-1948, la sfârșit de carieră, a evoluat și pentru naționala Ungariei, în 13 meciuri, reușind 4 goluri. Cu România a jucat la două Campionate Mondiale, în 1934 și 1938, în Italia, respectiv în Franța, unde a fost și căpitanul echipei. Cu Venus București a câștigat trei titluri, în 1937, 1939 și 1940. A deținut mai bine de o jumătate de secol recordul de goluri înscrise pentru România, până când a fost depășit de Gică Hagi, iar apoi și de Adi Mutu, ambii cu 35 de reușite azi. Oricum, e pe treapta a doua all time! A mai jucat la CAO.

RADU NUNWEILLER a evoluat de 42 de ori pentru România și a înscris două goluri. A jucat la Campionatul Mondial din Mexic, în 1970. Cu Dinamo a câștigat 5 titluri, în anii 1964, 1965, 1971, 1973 și 1975, și o Cupă a României, în 1964. A jucat 295 de meciuri pentru Dinamo, marcând 38 de goluri. Și-a încheiat cariera la Corvinul, 37 de jocuri și două goluri. Se spune că Angelo Niculescu, antrenorul echipei naționale în perioada Mondialului din 1970, dar nu numai atunci, când stabilea formația de start, începea mereu cu Radu, urmând să mai adauge alți zece…

CONSTANTIN STANCIU a jucat de 8 ori pentru echipa națională a României, pentru care a marcat 4 goluri. A jucat la Campionatul Mondial din Uruguay, din 1930, unde a marcat la scorul de 1-1 cu Peru, în minutul 77, golul de 2-1, contribuind decisiv la prima victorie a României la un Mondial, în final avea să fie 3-1, Deșu, în minutul 1 și Nicolae Kovacs, în minutul 85, fiind ceilalți marcatori ai noștri. De remarcat că este considerat cel mai dramatic gol din istoria tuturor Mondialelor, în momentul marcării lui, Stanciu având genunchiul dislocat, încă din minutul 21, când talpa unui fotbalist peruan i-a smuls rotula. A rămas pe banca de rezerve, unde i s-au pus trei bandaje, până în minutul 60, Peru egalând atunci. A reintrat pe teren, la dorința lui, într-un picior practic, pentru că România era în inferioritate încă din minutul 11, când lui Steiner un alt peruan îi fracturase piciorul. Pe vremea aceea nu erau permise schimbări, cu excepția portarului. Așa a reușit să marcheze, chiar cu piciorul stâng rănit.
Cu echipa de club, Venus București, 62 de meciuri și 6 goluri, a cucerit trei titluri, în 1929, 1932 și 1934. A mai jucat la Juventus București, 22 de partide și 2 goluri.

IOSIF PETSCHOWSKI a jucat de 32 de ori, marcând și 11 goluri pentru România. Are, de asemenea, și 3 selecții la naționala Ungariei. A fost căpitanul echipei naționale a țării noastre la Jocurile Olimpice de la Helsinki, din 1952. A cucerit un titlu cu CAO, în campionatul Ungariei, în sezonul 1943-1944, și cinci titluri în Liga 1, cu UTA Arad, în 1947, 1948 și 1950 și două cu CCA, în 1952 și 1953, dar și două Cupe ale României, în 1948, cu UTA, și în 1952, cu CCA. A jucat de-a lungul carierei pe toate posturile din echipă, inclusiv pe cel de portar, dovedind abilități uluitoare. A evoluat la Chinezul Timișoara (67 de meciuri/ 27 de goluri), CAM Timișoara (12/10), din nou la Chinezul (34/19), în Ungaria, între anii 1941-1944, la Nagyvaradi (66/26), CA Cluj (29/13), UTA Arad (104/34), CCA București (50/19) și din nou la UTA (133/35). De un talent copleșitor și de un fair play desăvârșit, după dispariția sa, ziarul “Sportul” a dat numele sau Trofeului destinat anual celui mai “fair” public spectator din prima ligă.

MIHAIL MAJEARU a jucat un singur meci pentru România, fără gol, dar a fost titular în campania în care Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni, în 1986, dar și Supercupa Europei, în 1987. A mai jucat o finală de Cupă Intercontinentală, în 1986. Are patru titluri cu Steaua, în 1985, 1986, 1987 și 1988 și trei Cupe ale României, în 1985, 1987 și 1988.

GHEORGHE CONSTANTIN a jucat de 39 de ori, reușind și 12 goluri, în naționala României. A făcut parte din echipa care a evoluat la Jocurile Olimpice de la Tokio, din 1964. A jucat aproape toată cariera la Steaua, 264 de meciuri și 148 de goluri. A cucerit cu această formație 4 titluri, în 1956, 1960, 1961 și 1968, dar și 4 Cupe ale României, în 1955, 1962, 1966 și 1967. De trei ori a câștigat titlul de golgheter al Ligii 1, în 1960, 1961 și 1962.

DORIN MATEUȚ a evoluat de 56 de ori în echipa națională, pentru care a marcat 10 goluri. A jucat la Campionatul Mondial din Italia, în 1990. A debutat la Corvinul Hunedoara, dar s-a consacrat la Dinamo, echipă cu care a atins semifinalele Cupei Cupelor, în 1990, și cu care a cucerit un titlu de campion și o Cupă, în același an 1990.
În 1989 a câștigat “Gheata de Aur” a Europei, rezervată golgheterului cu cele mai multe reușite din toate campionatele continentului nostru, cu 43 de goluri. A mai jucat la Brescia și Reggiana, în Italia, dar și la Zaragoza, în Spania.

MARCEL CORAȘ a jucat de 36 de ori în echipa națională, marcând 6 goluri. A evoluat la Turneul Final al Campionatului European din Franța, din 1984, unde a și marcat un gol, în poarta RF Germania. A debutat la UTA Arad, dar s-a consacrat la Sportul Studențesc, unde, în 1989, a câștigat “Gheata de Aur” a Europei, cu 36 de goluri, fiind întrecut doar de românul…Dorin Mateuț. A atins, cu Victoria București, sferturile de finală ale Cupei UEFA, în 1989. A fost un fotbalist de mare forță și cu o tehnică de “briliant”, în ciuda masivității sale deosebite, fără egal în toată istoria noastră. Un adevărat și mare artist!