E minutul 26. Steaua are ocazia să aplice lovitura mortală, dar nu o face. Meciul începe a doua oară și devine clar că până la sfârșit se va juca pe muchie de cuțit.
O teribilă senzație de „oglindă", de invers însoțește un start nebun de meci. Care e Clujul, care e Steaua? Cine sunt Tudose și Jelev și ce echipament au atacanții de rasă? Cine a bătut etapa trecută în deplasare și cine a pierdut acasă?
Steliștii se instalează confortabil la cârma meciului. Metamorfozați în zvârlugi, Szekely, Toja și Stancu descriu trasee prin spatele liniilor lui Mandorlini. Cadu, Alcantara și ceilalți vișinii imobili dau neputincioși din mână în fața invaziei de lăcuste fosforescente. Kapetanos e turn de control, pivotează inteligent, face paravan pentru ceilalți, are rol și predispoziție de servant. E chestiune de timp până ce Steaua va deschide scorul. Se vede cu ochiul liber. Stancu avertizează cu capul și marchează cu piciorul după un un-doi cu grecul din avanposturi. E 1-0 și mecanismul gândit excelent de Stoichiță continuă să zumzăie rotund. Căpitanul Cadu tocmai fusese umilit cu mingea care i-a fost trecută printre picioare de către „Motan".din țară, Kone - Traore, roș-albaștrii se vor lupta cu CFR pentru a evita o rușine veche de 25 de ani.
Vara lui 2006 a fost ultimul moment de veritabilă sărbătoare în Ghencea. De atunci au trecut trei sezoane fără vreun trofeu pentru roș-albaștri, lucru care face parcă și mai important acest duel cu CFR Cluj. De cealaltă parte, clujenii trec prin ce