A fost olteanul Florin Costea. Acum a căzut și stelistul Szekely. Acestea sunt doar ultimele două accidentări grave din fotbalul românesc. Lista a devenit nepermis de lungă, iar înlăturarea câtorva dintre cauze e nepermis de la îndemână.
Când vorbim de accidentări majore printre fotbaliști, punctul de referință îl reprezintă Balaci, care și-a încheiat cariera din motive medicale. Dacă ar fi evoluat în prezent, medicina l-ar fi putut ajuta să mai joace niște ani. Dar dacă medicina a evoluat, a făcut-o și fotbalul, care a ajuns o industrie în care jucătorul e solicitat la maximum. Și de multe ori „se rupe", dar în Liga I cedează parcă mai ușor, mai frecvent și în moduri mai grave decât se întâmplă, de pildă, în Anglia.
Italia nu înseamnă neapărat calitate
Acest retur se dispută cu infirmeriile pline, iar acest lucru nu poate fi atribuit numai frecvenței și intensității meciurilor. Există voci foarte avizate care susțin că preparatorii fizici, sunt slab pregătiți și ajustează defectuos pregătirea fizică ritmului de joc. Accidentările de articulații și ligamente, fie ele și mecanice, nu ar fi atât de frecvente, dacă efortul ar fi dozat în mod științific și aplicat. Mai mult, chiar preparatorii fizici italieni, atât de lăudați și căutați până acum, sunt cei care au dat dovadă deseori de amatorism atunci când au conceput programul de pregătire al echipelor lor, semn că tot ce vine în România nu e neapărat și de calitate.