"Mami, vreau și eu la meci!". Fetița de 4-5 ani, ținută de mână de mama ei, privea spre lumina aproape hipnotizantă emanată de Național Arena, aflată peste drum. "Ai mai fost o dată cu taică-tu și nu ți-a plăcut". "Da, dar atunci eram mică". "Și acum crezi că o să-ți placă?". Fetița și-a mai aruncat o dată ochii spre aleea împânzită de oameni vopsiți pe față, înfășurați sau accesorizați în tricolor: "Daaaa!". Probabil că în 2008, când România mergea ultima dată la un turneu final, părinții ei erau liceeni. În 1998, la Coupe Du Monde, descifrau alfabetul.
Golul de rugby al lui Hoban ne-a salvat de un nou 1985. Duminică, Iordănescu se întoarce de unde a început: Doamne ajută în Feroe!