Încercarea de a-l descoase și descoperi pe Victor Hănescu, singurul tenisman român la Jocurile Olimpice, îți induce senzația unui liliputan față în față cu Gulliver. Și nu e doar înălțimea, de 1,98 m. În Alpii austrieci, la 15 minute de mers cu mașina de la Kitzbuhel, sătucul Kirchberg. „Soarele" ne iese în cale. Așa se cheamă hotelul ce îl găzduiește pe român. Nume predestinat, după performanțele ce pe mulți i-au lăsat mască: titlu la Gstaad, semifinale la Kitzbuhel. Cu mersul hotărât, dar relaxat, Victor ne șterge de pe retină imaginea inițială. Serios, introvertit poate, dar odată ce-l cunoști mai bine, prietenos din cale-afară. Ardem de nerăbdare să aflăm secretele primului român campion în ATP de după „Era Pavel". „Nu există niciunul. E simplu: munca zilnică, iar la un moment dat e imposibil să nu fii răsplătit". Superstițiile? Una singură! „Calc numai cu dreptul când ies pe ușa camerei de la hotel".