George Copos și Vasile Șiman negociau pentru transferul lui Varga și Bălan încă din decembrie anul trecut. „Haiducul de Șiman ne chinuie", spunea Copos încontinuu. „Vreau să îi dau numai în străinătate. Nu îi las în țară", se ținea tare patronul Sportului. Culmea, cei doi sunt în relații de rudenie, Copos fiind nașul copiilor lui Șiman. În spate se ascundea faptul că rapidiștii îl voiau pe Varga, în timp ce din tabăra cealaltă se forța achiziționarea la pachet cu Bălan. Negocierile au depășit data limită, în condițiile în care patronul „studenților" a cerut un milion de euro. În ultimul moment, după expirarea perioadei de transferuri în străinătate, Șiman cedează din pretenții, Copos acceptă și el compromisul cu Bălan. Eram deja în martie și, ca în filmele cu Stan și Bran, Rapid luase jucătorii, dar nu îi mai putea înscrie regulamentar. Copos făcuse rezervare la Ligă pentru cei doi În prealabil, Copos vorbise la Ligă pentru „a-și rezerva" două locuri pentru legitimarea lui Varga și Bălan. Liga își prelungise programul până la 12 noaptea în așteptarea legitimării, dar degeaba. Nu a dat nimeni niciun semn. Dragomir a fost asaltat de cei doi năstrușnici patroni de club. „Mitică, ajută-ne. Fă ceva, că ne-am înțeles". Răspunsul șefului Ligii, aflat cu naționala la Timișoara, e sec: „Nu mai pot face nimic. A expirat termenul! E caz de pușcărie, ați înnebunit?". Descumpăniți de refuzul lui Dragomir, cei doi au căutat și au găsit un alt artificiu care a stat la originea acestui sc