Steaua a învins greu Brașovul, dar jocul suferă. Nici nu poate fi altfel atâta timp cât toată lumea e supărată pe toată lumea la o echipă ce și-a pierdut identitatea, fanii, spiritul. Ghencea e urâtă, tristă și dezolantă. Divizată, vulnerabilă, pustie. Tribune goale, oameni cu fețe încrâncenate, jucători posomorâți și fotbal scrâșnit. Nimănui nu-i convine nimic și spiritul jocului e putrezit, iar ideea de fotbal alterată. Fără entuziasm, totul devine o corvoadă. Până și jurnaliștii parcă au priviri câinoase și par iritați de tastele propriilor laptopuri. Patronul a ales calea bisericii și nu a venit la stadion pentru prima oară de la fix un an de când a ieșit din pușcărie. Nici așa nu e bine, iar cei care se pretind suporterii fac rime cu moartea și Sărbătorile. Odios! Stoichiță se agită pe bancă, își mobilizează echipa, dar neînțelelșii de la a doua îl înjură,