Din nou pauză în Africa de Sud. E un pic altfel fără meciuri. Au trecut 23 de zile de la începerea Mondialului, 21 dintre ele pline de fotbal, dar nu m-am săturat. Mai vreau! Urmează ultima linie dreaptă a semifinalelor și e prilej de bilanțuri. Am văzut până acum pe viu 16 din cele 60 de meciuri jucate. Dintre acestea, cel mai frumos mi s-a părut Olanda - Brazilia 2-1, urmat de Slovenia - SUA 2-2, iar cel mai palpitant Slovacia - Italia 3-2. Cel mai urât, nici nu stau pe gânduri, optimea Paraguay - Japonia, chiar dacă a fost decisă la penalty-uri. Cel mai friguros a fost Brazilia - Coreea de Nord. Atmosfera cea mai frumoasă a fost la Africa de Sud - Mexic, la egalitate cu Olanda - Brazilia. Cei mai simpatici suporteri erau argentinienii, cei mai originali, ghanezii, cei mai mulți, veniți din afara Africii firește, parcă au fost americanii. Golul care mi-a plăcut cel mai mult a fost al slovenului Birsa, dar rămân pe retină și șuturile imparabile trase de Tevez, Luis Fabiano și David Villa. Antrenorul cel mai expresiv - Maradona, dar e concurat îndeaproape de compatriotul său de pe banca Paraguayului, Gerardo Martino. Că tot veni vorba, cea mai trăsnită freză, și aici îi includ și pe jucători, o are de departe selecționerul Ghanei, sârbul Milovan Rajevac. Jucătorul care m-a impresionat cel mai mult e spaniolul David Villa, iar dezamăgirea a fost Gattuso. Cel mai tare m-au enervat, lesne de înțeles, vuvuzelele și cel mai mult mi-a plăcut când au aruncat argentinienii cu role