Steaua, ca o fiară**

Crainicul stadionului citește foaia de joc. Doar prenumele. Cu un ecou înăbușit, tribuna ciuntită din Ghencea completează cu numele. Pe rând, de la Zapata și până la rezerva Bicfalvi. Ultimul e antrenorul, iar după Mihai cade un huiduit uscat, dublat de o fluierătură subțire. Oaspeții sunt rostiți repede, ca enumerarea reacțiilor adverse din reclamele la medicamente. Până la ultimul nume. Aici, tribuna silabisește cu patos: Lă -că-tuș, Lă-că-tuș! Omul care la Steaua a făcut brand din cifra 7 traversează cu pași adânci gazonul din Ghencea. Salută spectatorii cu același ritual vechi și se așează pe banca din dreapta. Pe cea din stânga a clacat în două mandate. Acum, pe spatele lui scrie cu galben FC Vaslui, tot în galben pe teren dirijează 11 „moldoveni" colecționați de Porumboiu din toate colțurile planetei. Și o face bine. Opt victorii din opt și Gerlem o conturează pe a noua. Demarează printre Ghionea și Golanski și ridică volumul șlagărului dedicat lui Gigi Becali. 0-1.

Steaua, ca o fiară**

Cautare