Ridicându-te pe vârfuri, de la Timișoara nu o să vezi niciodată Viena. Este doar o aroganță regională. În schimb se văd grupele Champions League. Undeva la 180 de minute distanță și peste o ceată de șvabi ce par mult mai organizați decât minerii lui Lucescu.
Într-o jumătate de oră, nemții au marcat cât Șahtior în două meciuri. Visul bănățenilor se sparge prea repede, printr-un penalty șiret obținut de Marica. Galben pentru Pantilimon, gol pentru Gebhart. 0-1 și poate nu e totul pierdut. Ba da! Hleb se crede pe pârtie, ai lui Sabău sunt stegulețe de slalom. În loc de schiuri e o minge, iar poarta violeților un fel de Clăbucet- Sosire. 0-2, iar cronometrul se oprește la jumătate de oră. Lucru nemțesc, rapid și eficient. Magera are o reacție, s-ar fi vrut de bun simț, dar este mai degrabă de nesimțire. Ratează inexplicabil, din șase metri, cu mingea servită pe tâmplă, iar stadionul își mai pierde din volum. 15 minute de cornere la poarta lui Lehmann și pauză.