Doar vreo 15 ani au trecut de când Brașov era - exceptând Bucureștiul - orașul din România cu cele mai multe echipe în primele două ligi fotbalistice. FC Brașov, Tractorul, Metrom, ICIM și chiar Precizia Săcele (aceasta fiind o localitate lipită de Brașov) erau formații temute de oricare dintre adversarele din campionat. În orașul de la poalele Tâmpei mai este azi o echipă în prima divizie (aceeași FC Brașov) și trei echipe de județ, adică în Liga a IV-a: SCM Brașov (club finanțat de primărie), Forex și Rapid CFR. E adevărat, mai e Unirea Tărlungeni în Liga a III-a, dar comuna este la vreo 15 kilometri de Brașov. Culmea, în oraș încă mai există destule baze și stadioane, dintre care unele, puțin cosmetizate, pot fi aduse la standarde de competiție. Numai că n-are cine s-o facă și, mai ales, pentru cine! Cum s-a ajuns la această situație în egală măsură paradoxală și catastrofală? Paul Enache, unul dintre antrenorii care au prestat activ în fotbalul brașovean în ultimii 30 de ani, are niște explicații. Pe scurt, în Brașov s-au împletit nefericit condițiile politice, economice și sociale, toate trăgând în jos sportul. Au dispărut întreprinderile de stat, a dispărut și fotbalul "În primul rând, schimbarea regimului politic a dat fotbalul peste cap. Or fi avut comuniștii bubele lor, dar fotbalul era sprijinit peste tot. Fiecare întreprindere avea echipă. După 1990, când au dispărut întreprinderile, au dispărut și echipele. Iar alte întreprinderi și fabrici, care n-au dat falime