Combinația cifrelor de la mobilul lui Susic te duce cu gândul la vedetele mioritice. Atitudinea, disponibilitatea și spusele indică altceva. Preț de câteva minute, cât a durat convorbirea, selecționerul Bosniei ni se înfățișează prin intermediul unei voci răgușite, dar prietenoasă, ca un tip relaxat, stăpân pe sine și pe situație. Evită elegant să dea verdicte și nu acceptă ideea că meciul de la Zenica e capital. Are un cult pentru Franța și francezi. Explicabil, a jucat, a trăit și s-a format acolo. Plus că le vorbește limba cu un pronunțat accent de parizian. A împrumutat și ceva din superioritatea lor nativă. În acest context nu are cum să ne mire prietenia declarată cu francofilul nostru, Loți Bölöni.