2006 este anul de vârf al fotbalului românesc intercluburi.
Steaua-Rapid e unul dintre sferturile de finală ale Cupei UEFA. Jucătorii celor două echipe de tradiție ale fotbalului autohton au fost numiți atunci UEFAntasticii României.
Era un duel al orgoliilor,al tinerilor tehnicieni, o confruntare a galeriilor bucureștene. Un duel al favoritelor la titlu în Liga 1, o luptă a celor mai buni jucători pe care România îi avea la acel moment.
Dorin Goian era stâlpul de fier al defensivei din Ghencea. Alături de Sorin Ghionea, cel alintat „Goe” și asemuit legendarului Bumbescu „Ministrul Apărării” a condus echipa spre ceea ce rămâne și în momentul de față cea mai mare performanță a unei echipe de fotbal din România după anul de grație 1986, când Steaua câștiga la Sevilla Cupa Campionilor și apoi Supercupa Europei.
În 2006, pe Giulești, în prima manșă, cele două echipe au încheiat la egalitate, scor 1-1, în fața a aproape 20.000 de oameni. Bănel Nicoliță a marcat pentru Steaua, în prima repriză, Viorel Moldovan egalând pentru Rapidul lui Răzvan Lucescu, în partea a doua a meciului.
A urmat un 0-0 în meciul retur, pe fostul stadion Național, cu 70.000 de fani pe stadion, iar Steaua, antrenată de Cosmin Olăroiu, a ajuns în semifinalele Cupei UEFA, acolo unde a fost eliminată dramatic de Middlesbrough. După acea remontada: 1-0 pentru Steaua în tur, 2-0 în primele 30 minute, și 2-4 de final cu golul celui mai detestat jucător din istoria roș-albaștrilor: italianul Maccarone.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER