Cel mai bun marcator african în Liga Campionilor. Ambasador al păcii în țara natală. Povestea fotbalistului și a omului Didier Drogba

Disciplină, ambiție, curaj, risc, focus pe rezultate, strategie, tactică și planificare – acestea sunt doar câteva dintre atributele care îi definesc pe liderii din domeniul sportului, fie că sunt înnăscute sau dobândite. România are nevoie de modele de leadership, iar lumea sportului are una dintre cele mai vaste oferte. În acest context, ca o completare a activităților de zi cu zi (traininguri, seminarii, conferințe), compania Ascendis a decis să promoveze săptămânal, în ProSport, un lider sportiv renumit pentru experiența, viziunea și rezultatele sale. Astăzi, ProSport și Ascendis prezintă povestea lui Didier Drogba, fotbalistul prin care pacea a fost adusă într-o țară a Coastei de Fildeș măcinată de războaie civile.

Golgheterul Drogba

Pe 25 noiembrie, Didier Drogba (36 de ani) a fost autorul unuia dintre golurile marcate de Chelsea în zdrobitoarea înfrângere (scor final 5-0) administrată lui Schalke 04 în a cincea etapă a grupelor Ligii Campionilor. Nu a fost nimic spectaculos în legătură cu modul în care ivorianul a trimis mingea în plasa porții apărate de Fahrmann, dar, cu toate acestea, reușita va rămâne în istorie. Motivul? A fost golul cu numărul 50 pe care Drogba l-a marcat în Liga Campionilor. A fost golul prin care a s-a desemnat primul jucător de origini africane ajuns la cota 50 în cea mai importantă competiție intercluburi din Europa. A fost o realizare demnă de respect din partea celor care iubesc fotbalul, și în special din partea celor care trăiesc emoția „sportului rege” de pe „Continentul Negru”.


Drogba bucurându-se alături de colegii săi pentru golul din partida cu Schalke 04. FOTO: AFP

Didier Drogba a debutat în fotbalul mare în anul 1998 (20 de ani), pentru clubul Le Mans din a doua divizie de fotbal din Franța. Atacantul a „promovat” în Ligue 1 la jumătatea sezonului 2001-02, după un transfer la Guingamp, echipă pe care a condus-o către cea mai bună poziție ocupată în campionat la finalul unei stagiuni (locul șapte în 2002-03), după ce cu un sezon în urmă, golurile sale au salvat formația din nord-vestul Franței de la retrogradare. Performanțele impresionante i-au facilitat lui Drogba transferul la Olympique Marseille, unul dintre cluburile de top ale fotbalului din Hexagon.

Tot performanțele impresionante și implicit golurile au fost modalitățile prin care Drogba s-a făcut remarcat la formația de pe Stade Velodrome, pe care ivorianul a ajutat-o să ajungă până în finala cupei UEFA din 2004 (Valencia – OM 2-0). Pe data de 19 iulie 2004, în urma rezultatelor ce l-au adus sub lumina reflectoarelor, Drogba a devenit jucătorul lui Chelsea pentru o sumă de 24 de milioane de lire plătită formației franceze Marseille. Ivorianul a fost unul dintre puținii atacanți ce au reușit să se impună pe Stamford Bridge, după cum au admis chiar fanii echipei. În noiembrie 2012, Drogba a fost desemnat „cel mai important jucător din istoria clubului Chelsea”, într-un sondaj efectuat de „Chelsea Magazine” pe un eșantion de 20.000 de suporteri ai londonezilor.


Pe 19 mai 2012, „cel mai important jucător din istoria lui Chelsea” a marcat golul prin care, pentru prima dată în istorie, clubul londonez a câștigat Liga Campionilor.

Ambasadorul Drogba

Rândurile de mai sus au ilustrat în mod sumar povestea fotbalistului Didier Drogba. Dar atunci când vorbim despre Didier Drogba, trebuie amintită și latura sa umană. Trebuie amintită contribuția pe care ivorianul a avut-o în stabilizarea situației interne din țara sa natală.

În octombrie 2005, selecționata Coastei de Fildeș s-a calificat, pentru prima dată în istorie, la Campionatul Mondial de fotbal. O țară în care războiul civil instaura teroare și lua viețile a zeci de oameni avea să se prezinte la un turneu final găzduit de una dintre cele mai civilizate state ale lumii: Germania. La finalul partidei care le-a asigurat calificarea la Mondial, eroul poveștii noastre a luat un microfon în vestiare și, înconjurat de coechipierii săi, a îngenunchiat în direct, în fața camerelor de filmat ale postului de televiziune națională. Fotbalisitul a implorat ambele tabere să încheie conflictele violente și, în doar o săptămână, rugămintea sa a fost ascultată. „A fost un gest instinctiv”, a dezvăluit Drogba într-un interviu pentru publicația The Telegraph. „Jucătorii detestau ceea ce se petrecea în țară, iar calificarea la Campionatul Mondial a reprezentat momentul optim pentru a aborda problema”. Însă pacea avea să fie instaurată cu adevărat într-un alt episod.

  • La Campionatul Mondial din 2006, africanii nu au reușit să se califice dintr-o grupă în care au avut ca adversare pe Argentina și Olanda. Însă performanțele lor au lăsat o impresie plăcută.


Un lider vocal. Drogba surprins motivându-și colegii înaintea confruntării dintre Olanda și Coasta de Fildeș de la Mondialul din Germania (scor final 2-1). FOTO: AFP

În anul 2007, emoția oferită de prezența la Mondial era de domeniul trecutului în Coasta de Fildeș. În pofida acestui fapt, jucătorii echipei naționale își mențineau statutul și influența în interiorul țării. Conform The Telegraph, Drogba era prezent pe aproape toate afișele publicitare din Abidjan, cel mai mare oraș al statului din vestul Africii. Dar, în timp ce echipa de fotbal a țării se afla în mijlocul calificărilor pentru Cupa Africii pe Națiuni din 2008, Coasta de Fildeș era afectată în continuare de războiul civil ce avea loc între regiunea de nord și cea de sud a țării. În luna iunie, selecționata „elefanților” urma să se întâlnească cu Madagascar. La fel cum procedase în urmă cu aproximtiv doi ani, Drogba a profitat de situație pentru a încerca să obțină liniștea țării sale.

Acesta i-a solicitat lui Laurent Gbagbo, președintele țării, să mute meciul care era programat să se joace pe stadionul din Abidjan (sud), pe cel din Bouake (nord), oraș în care se afla sediul central a rebelilor din coaliția „Forces Nouvelles” (n. trad. Noile Forțe). Rezultatul a fost pe măsură. „A fost ceva unic. Să văd cei doi lideri, unul lângă celălalt, în timp ce intonau imnul țării”, a relatat Drogba. „Am simțit cum Coasta de Fildeș a renăscut”. Demnitari și soldați din Abidjan au fost prezenți pe stadionul din Bouake, și au urmărit meciul din aceeași tribună în care se aflau cei pe care, de-a lungul ultimilor ani, îi numiseră dușmani. Drogba a marcat unul dintre goluri, iar Coasta de Fildeș s-a impus cu scor care va păstra o semnificație importantă în povestea fotbalistului, același cu care Chelsea a făcut-o împotriva lui Schalke în urmă cu câteva zile: 5-0. Deși nu a mai ținut un discurs la finalul confruntări cu Madagascar, căpitanul selecționatei Coastei de Fildeș s-a asigurat că toată lumea din tribune a conștientizat importanța acelui meci. „Ceea ce am văzut în tribune au fost ivorieni. Nu oameni din nord. Ivorieni. Credeți-mă că fotbalul contează”.

  • Cu două luni înaintea meciului din Bouake, cele două părți (sud și nord) semnaseră un act de pace, iar Guillaume Soro, liderul Noilor Forțe, s-a alăturat președintelui Gbagbo la conducerea țării. A urmat dezarmarea, iar cei doi lideri au semnat o înțelegere prin care au promis să organizeze alegeri anul următor. Ulterior au fost înlăturate atât bazele militare, cât și zona tampon dintre nord și sud. Președintele Gbagbo a declarat că războiul s-a încheiat.


Deși înfrânți în finala Cupei Africii pe Națiuni din 2006, fotbaliștii Coastei de Fildeș au fost primiți acasă ca niște regi. Drogba (centru în plan secund) a fost căpitanul echipei învinse de Egipt (0-0 d.p. 4-2 la loviturile de departajare) în ultimul act al competiției africane. FOTO: AFP

Întrebat de către jurnaliștii britanici de ce a evitat să vorbească în presa din Albion despre influența politică pe care o are în țara sa natală, ivorianul a oferit un răspuns din care se poate surprinde încrederea de sine și modestia care îl reprezintă. „Nu simt nevoia să vorbesc cu cineva despre ceea ce sunt în Africa. Eu știu cine sunt, și asta este tot ceea ce contează”.

  • Didier Drogba este dublu laureat al premiului „Fotbalistul african al anului” (2006 și 2009).

De-a lungul timpului, mulți fotbaliști și-au folosit influența și celebritatea pentru a susține sau a finanța proiecte caritabile. Însă câți fotbaliști și-au salvat țara de la autodistrugere? Pentru poporul său, Drogba este un zeu. Nu doar din perspectiva statutului pe care îl are în fotbal, ci și pentru că este o personalitate prin care vocea mulțimii s-a putut face auzită. Este o celebritate care s-a putut identifica cu omul de rând. „Desigur”, a concluzionat Drogba. „Pentru că, mai presus de toate, sunt unul dintre ei”.

Publicat: 02 12. 2014, 13:55
Actualizat: 12 02. 2015, 14:25