Astăzi împlinesc 24 de ani.
Mi-aduc și acum aminte prima zi. Toată lumea se uita la mine ca la un ciudat. Puțini mai văzuseră un ziar color. Dar cum a trecut vremea…
Nu-mi vine să cred că Messi avea 10 ani, Ronaldo vreo 12, Mbappe nici nu se născuse când mă nășteam eu, iar anii trecuți, când m-am întâlnit cu ei, i-am premiat pentru că sunt cei mai buni fotbaliști din lume. În primii ani de viață eram fericit, habar n-aveam cine era Gigi Becali.
Abia ce trecuse un turneu final de Campionat European cu România participantă, eu l-am ratat, dar mă pregăteam să plec cu tricolorii la Mondialul din Franța.
Mă gândeam eu la Gigi atunci? Sau se gândea el măcar că o să aibă telefon mobil, darmite să-l folosească atât de des?
Televiziuni de sport în limba română nici nu existau, iar Dialog și Connex abia se înființaseră și visau să aibă un milion de abonați în zece ani. Au făcut de zece ori mai mulți, dar și eu am crescut la fel de repede. Din păcate, nu la fel de repede ca dolarul.
Pe-atunci era 7.000 de lei, sau, mă rog, 0,7 după tăierea zerourilor, acum e de cinci ori mai mult. Unele lucruri s-au schimbat mai puțin. Abia ce mă născusem și țin minte că am auzit: „N-avem nevoie de autostrăzi”. Acum, după 24 de ani, e cam la fel, lipsește doar un cuvânt: „N-avem autostrăzi”. Ba unele lucruri chiar au dispărut, cum ar fi pădurile.
Vă vine să credeți că atâtea lucruri s-au schimbat din 1997? Pe cele din sport, eu le-am trăit pe toate. Și bune, și rele. E imposibil să le povestesc pe toate. Dar parcă niciodată nu m-am simțit atât de bine de ziua mea ca acum.
Am 24 ani și mă mândresc cu cititorii mei! În jur de 300.000 de oameni ne vizitează pe site, unde vă așteptăm în continuare.
Vă mulțumesc tuturor, ProSport
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER