Bober cu sânge albastru!** „Prințul Albert este un om de o modestie incredibilă!”

Nunta Prințului Albert de Monaco și a fostei înotătoare
sud-africane Charlene Wittstock, de la finele săptămânii trecute,
i-a trezit actualului antrenor al lotului național de bob, Silviu
Dan Scurtu, amintiri de pe vremea când era sportiv și când se
întrecea pe pârtie cu stăpânul Principatului.

„M-am confruntat cu el, de fapt cu echipajul celor din
statul Monaco, atât la Olimpiadă, cât și la Campionate Mondiale și
Europene”
, povestește Scurtu, fost pilot al bobului
României, pe care l-a dus până pe locul 4 la Mondialele de la
Cortina D’Ampezzo, în 1992.

Nu s-a
răsturnat niciodată în concursuri

„A participat la cinci Olimpiade, adică a fost un sportiv
extrem de longeviv”
, spune actualul tehnician despre
Prințul Albert de Monaco. „Din ce știu, el a ajuns la bob
urmărind întâmplător o cursă, moment în care s-a îndrăgostit de
această disciplină. Înainte cochetase, cel puțin așa se auzea, cu
Formula 1, unde și-ar fi dorit să devină pilot, dar nu știu cât de
reală este informația. Iar la bob a fost direct pilot, n-a mai
trecut prin faza de împingător pe care o urmează aproape
obligatoriu orice bober. Și chiar dacă n-a câștigat nicio
competiție de-a lungul carierei sale, n-a fost deloc un pilot rău,
dimpotrivă. A făcut toate pârtiile dificile, a alergat în sute de
curse și gândiți-vă că pe nicio pârtie viteza nu este sub 130 de
kilometri la oră! În niciunul dintre concursurile oficiale nu s-a
răsturnat, ceea ce e mare lucru. La antrenamente a mai făcut-o,
toți ne răsturnăm, și nu o dată, dar în competițiile oficiale, nu!
Și să știți că, dacă a participat la atâtea Olimpiade și atâtea
Mondiale, a făcut-o adunând puncte în calificări, în curse mai
mici, nu i-a făcut nimeni vreun cadou că era el Prințul de
Monaco”
.

„Lăsați-mă să fiu
normal!”

Ceea ce l-a impresionat însă cel mai mult pe Scurtu a fost
caracterul Prințului. „Un om de o modestie incredibilă,
niciodată nu l-am văzut să facă tapaj de cine este el. Ba,
dimpotrivă! Mi-aduc aminte de Olimpiada de la Lillehammer, unde
eram într-o zi noi, românii, la o masă afară, în satul olimpic.
Întâmplător, el a trecut pe acolo, iar noi l-am strigat: «Hei,
Albert!». Ne-a salutat, la rândul lui, și a dat să vină la noi. Cei
doi bodyguarzi care erau cu el au vrut să-l oprească, dar le-a dat
mâinile la o parte, s-a uitat sugestiv la ei, apoi le-a spus:
«Lăsați-mă să fiu normal!» și a venit să stăm de vorbă! Cât era el
de Prinț, locuia cu noi în satul olimpic. Uneori mă mai întâlneam
cu el pe pârtie, pentru că piloții merg și înainte, și după cursă
să vadă pârtia, iar când ne întâlneam, stăteam de vorbă, schimbam
impresii, cum trebuie luată curba aia, cum o ataci pe cealaltă și
tot așa. Nu numai cu mine vorbea, ci cu toată lumea, era un tip
foarte popular. Avea un bodyguard și la pârtie, dar un tip
obișnuit, fără armă, care stătea destul de departe, cât să nu
deranjeze. Albert nu refuza pe nimeni dacă dorea să facă o poză cu
el sau dacă putea să-l ajute pe respectivul cu un sfat. Și la
petrecerile de la finalul competițiilor el era cu toată lumea, se
întreținea cu absolut oricine. Cred că impresionant este este cel
mai potrivit cuvânt pentru a-l caracteriza ca om”
.


Albert de Monaco este un om de o modestie
incredibilă! Când participa la competiții, stătea de vorbă cu
oricine îl aborda, nici vorbă de fițe sau vedetism. Îi plăcea să
fie tratat ca oricare alt sportiv, nu ținea la rangul
său

Siviu Dan Scurtu, antrenor lot bob România și fost adversar al
Prințului de Monaco

5
Olimpiade
are în palmares Prințul Albert în
calitate de pilot al echipajului de bob al statului Monaco


Mondiale de start pe
banii lui!

Albert de Monaco era, la un moment dat, atât de înnebunit după bob,
încât a organizat chiar el, la Monte Carlo, trei ani la rând, între
1995 și 1997, Campionatul Mondial de start! Întrecerea consta
într-o cursă de 30 de metri, pe o șină instalată special, pe care
să alerge bobul împins de toți cei patru membri ai echipajului.
Totul în linie dreaptă, iar la competiție asistau și până la 1.000
de spectatori monegasci. Silviu Dan Scurtu spune că „totul
era pe banii lui! El plătea cazarea și masa tuturor delegațiilor
vreme de trei zile, sau cât ținea competiția. Și eram cazați numai
la hoteluri de cinci stele, vă dați seama și ce mâncare era acolo.
Bineînțeles că echipajul lui nu câștiga niciodată, dar era în stare
de orice numai să existe o competiție, să ne întrecem la ceva, avea
spiritul ăsta de sportiv în el”
.

„Casă
de Piatră” dinspre România

Actualul tehnician al lotului național de bob a dezvăluit că i-a
trimis Prințului, cu ocazia fericitului eveniment din viața sa, o
felicitare în numele tuturor foștilor componenți ai bobului de
patru al României din urmă cu mai bine de 15 ani și care îi
cuprindea, pe lângă Scurtu, care era pilot, pe împingătorii Iulian
Păcioianu, Florin Enache și Mihai Dumitrescu. „Prințul
Albert ne cunoaște pe toți de pe vremea când eram sportivi și
concuram în aceleași competiții. Ce-i drept, eu m-am întâlnit și
recent cu el, la Master-ul de veterani de la Innsbruck, unde a
venit în calitate de observator, de spectator. L-am salutat și mi-a
răspuns jovial: «Salut, Silvio!», așa îmi spune el, de la
Silviu”
.

Articol scris de: Ioan VIOREL

Publicat: 08 07. 2011, 10:31
Actualizat: 08 07. 2011, 10:31