Elias Charalambous este noul antrenor principal, în vârstă de 42 de ani, al celor de la FCSB, însă suporterii „roș-albaștrilor” sunt convinși că cipriotul a fost adus doar pentru a evita problemele legate de faptul că vicecampioana României nu avea pe cineva care să îndeplinească acest rol.
Elias Charalambous s-a născut în Africa de Sud la 25 septembrie 1980 și a început să practice fotbal în Cipru la Omonia Nicosia, evoluând acolo la profesioniști între 1999 și 2005, după semnând cu PAOK Salonic. Cariera acestuia ca jucător este relativ modestă jucând la alte echipe precum Alki Larnaca, Karlsruher SC, FC Vaslui, Doxa Katokopias, APO Levadiakos și AEK Larnaca.
Noul tehnician „roș-albastru” a început să profeze ca antrenor imediat după ce s-a retras la AEK Larnaca, între 2017 și 2020, iar după pentru puțin timp la Ethnikos Achnas și Doxa Katokopias.
Gigi Becali l-ar fi ales deși nu are performanțe deosebite deoarece ar fi vrut doar să evite problemele pe care le-ar aduce lipsa unui antrenor propriu-zis, motiv pentru care echipa va fi în continuare pregătită de Mihai Pintilii în timp ce Charalambous numai va sta pe bancă.
Numele antrenorului „Charalambous” ar putea reprezenta un alt argument pentru anagajarea acestuia de finanțatorul FCSB, foarte religios din fire, deoarece provine din grecul „Haralambos”, în română traducându-se Haralambie, un sfânt important al religiei creștine.
Sfântul Mucenic Haralambie a trăit între anii 89 și 202, fiind episcop al Cetății Magnezia, din Asia Mică, în prezent Turcia, pe vremea împaratului Septimu Sever (193-211). La vârstă de 113 ani, acesta a fost chinuit în nenumărate rânduri pentru a se lepăda de creștinism, însă fără succes.
În perioada în care era torturat a făcut mai multe minuni care i-au convertit pe agresori la credința în Hristos, câteva dintre acestea fiind vindecarea miraculoasă a propriilor răni, vindecarea unui om posedat de un spirit rău și învierea unui tânăr, ajungând să o convingă și pe fiica lui Sever să se întoarcă către creștinism.
În cele din urmă Septimu Sever a ordonat executarea lui Haralambie prin tăierea capului cu sabia, dar în timpul rugaciunii dinainte de moarte, cerurile s-au deschis și sfântul a văzut pe Hristos și pe îngerii săi. Sfântul a avut o singură rugăminte pentru Dumnezeu, ca locul unde o să rămână moastele sale să fie apărat de foamete si de boli.
Mănăstirea „Sfântul Ștefan” din Meteora este locul unde se păstrează capul Sfântului Haralambie, iar în biserica Mănăstirii Miclăușeni, din Iași, se află moaștele sfântului alături de cele a încă 29 de sfinți. Moaștele sale au mai fost împărțite între Mănăstirea Râșca, la Catedrala episcopală din Galați, la bisericile „Sfântul Dumitru“ (Posta), „Sfintii Arhangheli” (Oțetari) și „Sfântul Stelian“ (Lucaci) din București.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER