Fabrica de campioni de la Brăila, în paragină! Vezi imagini șocante!

Anișoara Cușmir, Adelina Gavrilă, Gina Panait, Ionuț Pungă, Doru
Oprea. Sunt doar câteva nume din pleiada de campioni ai
atletismului românesc și mondial pe care i-a dat, de-a lungul
timpului, Brăila. La câți performeri a produs și, culmea, continuă
să producă orașul de la Dunăre, ai zice că acolo este raiul pe
pământ al condițiilor de pregătire. Aiurea! Realitatea este
bulversantă. Și în câte alte locuri din România n-o fi la fel?

Cadrul
unu. În imediata apropiere a stadionului de fotbal,
acolo unde evoluează FC Brăila, acum în Liga a II-a, se află
stadionul de atletism. Mai exact, ruinele stadionului de atletism.
Ce găsești acolo este înfiorător. Clădirea care adăpostea
vestiarele, cabinetul medical, cabinele de toaletă și de duș, dar
și o minipistă acoperită arată ca după război. Încăperile sunt
pline de gunoaie, pereții – interiori și exteriori – sunt acoperiți
de graffiti, ca să nu mai vorbim că nu mai există de mult uși,
ferestre sau calorifere. „Tot ce era fier s-a furat acum
câțiva ani, într-o noapte! Nimeni nu știe cine a fost, dar nici n-a
interesat pe cineva să afle!”, ne spune unul dintre
oamenii locului. Fosta pistă este acoperită de bălăriile care au
crescut în voie și de pietre.

Aceeași priveliște la groapa de nisip. Scuze, fosta groapă de
nisip! Cele mai multe buruieni au crescut însă, unele au mai mult
de un metru înălțime!, pe terenul înconjurat de pistă, acolo unde
se pregăteau aruncătorii de ciocan sau de suliță. În câteva
cuvinte, cam așa arată acum o fostă bijuterie, arena pe care s-au
format atâția și atâția atleți de calibru. Și, încă un amănunt:
arena este lăsată în paragină de 12 ani!

Iarna
nu-i ca vara, când sala devine saună

Cadrul
doi. Sala de atletism a CSM Brăila. Câteva zeci de
copii se înghesuie pe cele doar patru culoare ale pistei de 100 de
metri și care are la unul dintre capete o groapă de sărituri.
„Ne descurcăm cum putem”, spune coordonatorul secției de
atletism, Mihail Dumitru. „Lucrăm pe mai multe grupe. Pe un culoar
se pregătesc cei de la viteză, pe unul alergătorii de garduri, pe
altul săritorii în lungime, iar pe al patrulea se lucrează la forță
și tehnică”.

Surpriza adevărată abia acum vine: „Sala asta este
singura din oraș unde se pot pregăti atleții, fie că sunt seniori,
juniori sau copii. Uneori e atât de aglomerat, încât cu greu se
poate lucra, dar încercăm să ne adaptăm situației cum putem, dovadă
că, la ultimele campionate naționale, tot podiumul la juniori mici
– cursa de garduri a fost ocupat de atleții brăileni! Până la urmă,
ca să facem haz de necaz, tot răul spre bine, pentru că lipsa
condițiilor ne stimulează imaginația, inventăm aparate noi de
pregătire. Și hai, acum, iarna, merge aici, dar vara este un
calvar. E saună! Ne antrenăm 10 minute la bustul gol, apoi ieșim
afară să luăm aer, că nu se mai poate. Când putem, vara, ne mai
pregătim pe stadionul de fotbal, în spatele uneia dintre porți. Vă
dați seama cam care sunt condițiile”.

„Născuți pentru
atletism”

În pofida absenței condițiilor, copiii brăileni continuă să vină
la atletism. Profesorul Mihail Dumitru spune că „nu mai vin
chiar ca pe vremuri, adică atunci când exista stadionul de atletism
și aveam sute de copii care apăreau la selecție, dar tot vin mulți
și acum. Le place, dacă știi să-i atragi și să-i ții lângă tine,
copiii vin. Mai o glumă, mai un lucru serios, mai un concurs cu
premii, atâtea câte or fi ele, important e să le ții treaz
interesul. Pentru că, să știți, copiii brăileni au talent și au
aptitudini, nu știu în câte zone ale țării găsești copii construiți
parcă pentru atletism ca aici, cu picioarele astea lungi. Eu sunt
brașovean de fel, dar în tot Brașovul nu găsești talente cât
într-un cartier al Brăilei!”.

„N-avem saltea pentru că nu e loc. E prea mică sala, de aceea nu
avem săritori în înălțime” Mihail Dumitru, antrenor zonal la
Brăila

„La
Brăila se stă doar la cafea”

De 12 ani,
la Brăila vorbele țin locul faptelor. Autoritățile locale n-au fost
în stare să facă nimic nici măcar atunci când alții s-au oferit să
plătească.

Legat de
situația stadionului de atletism, antrenorul Mihail Dumitru
dezvăluie că „avem promisiuni că se va
face, dar aici, la Brăila, balcanismul este parcă mai prezent decât
oriunde în altă parte. Până și la turci se muncește, numai la noi,
la Brăila, se stă la cafea și «facem». Să ai stadion de atletism în
oraș și să stea de doisprezece ani nefolosit și lăsat în paragină,
asta nu pot să înțeleg. Că sunt probleme, OK, dar să se rezolve
odată! Autoritățile locale spun că degeaba terenul și stadionul
sunt ale Primăriei, dar construcția este a MTS-ului, nu se poate
construi acolo fără aprobarea lor. Sunt în nu știu ce litigiu, iar
atleții brăileni se chinuie pe unde pot. Veniseră doamna Iolanda
Balaș și fiul său și au vrut să ne pună pe stadionul de atletism o
pistă modernă, «Mondo», cu niște prețuri promoționale. Autoritățile
locale ar fi trebuit doar să decoperteze, să pună ciment dedesubt,
apoi se acoperea cu pista aceasta modernă. Aiurea! Au pus pietrișul
și așa a rămas, s-a schimbat primarul și n-au mai făcut
nimic”.

„Știu situația, am fost și eu săptămâna trecută la Brăila.
Am fost o delegație mai mare a atletismului brăilean, am discutat
cu viceprimarul, care ne-a promis că va face tot ce se poate să
repună în funcțiune stadionul de atletism. Mare păcat de sportivii
de acolo” Anișoara Cușmir, brăileancă, fostă recordmenă
mondială și campioană olimpică la săritura în lungime

Vestiarele au
devenit groapă de gunoi

Din cabinetul
medical a rămas doar faianța

În groapa cu nisip
cresc acum buruienile

Articol scris de Ioan
Viorel