de Adi MARICA (Brașov)
Cristian Dobre (37 ani), un fost arbitru, are o poveste de viață demnă de un film de Oscar. Ignorat în România, unde nu a putut avansa în cariera de arbitru în lotul pentru Liga a 3-a, brașoveanul a renunțat la arbitraj, dar și la postul de asistent universitar de la Facultatea de Matematică din cadrul Universității „Transilvania”. În 2007 a plecat în Olanda, unde a început o nouă viață.
„În 2002 am renunțat la arbitraj după ce am fost primul sub linie la examenul pentru promovarea în lotul de arbitri pentru Liga a 3-a. M-a durut foarte mult. Pentru mine arbitrajul a început ca un hobby. Eram în liceu și câștigam niște bani de buzunar din baremurile de arbitraj la meciurile de copii și juniori. Pentru mine, matematica și arbitrajul sunt complementare. De când am fost mic, tata m-a îndemnat să îmbin învățatul cu mișcarea și de fiecare dată când aveam ocazia făceam sport. După ce am picat examenul pentru promovarea în Liga a 3-a am realizat că nu are sens să-mi mai investesc timpul în arbitraj. Am cochetat timp de șase luni cu un post de redactor la un post de radio local, apoi am primit un post de preparator universitar la Facultatea de Matematică din cadrul Universității «Transilvania»”, povestește Cristian Dobre pentru Monitorul Expres.
Pas cu pas din Liga a 7-a!
La aproape cinci ani de când renunțase la cariera de arbitraj, în 2007, Dobre a plecat în vacanță în Olanda, iar viața avea să i se schimbe radical. „Am plecat singur în vacanță în Olanda. Am avut șansa să cunosc un profesor universitar care mi-a oferit un post de doctorant la Universitatea din Tilburg. Atunci mi-am zis să încerc să o iau de la capăt și cu arbitrajul, iar în luna august din 2007 aveam să arbitrez primul meci la amatori în Liga a 7-a! Pasiunea pentru arbitraj a rămas și tot timpul am sperat că o să ajung să arbitrez la nivel înalt”, spune Cristian Dobre.
Cristian Dobre la meciul Vitesse Arnhem – De Graafschap Doetinchem
Fugea de jucători atunci când aceștia cereau explicații!
Pentru că abia putea să rupă câteva cuvinte în olandeză, brașoveanul a avut dificultăți în comunicarea cu jucătorii. „În primele șase luni când am început să arbitrez puteam să rup doar câteva cuvinte în olandeză, cât să mă înțeleg cu oficialii și să-i anunț pe jucători să iasă din vestiar pe teren. Intram în panică atunci când mă întrebau jucătorii de o decizie. În loc să discut cu ei, eu fugeam, iar observatorii scriau în rapoarte că «domnul Dobre nu intră în discuții cu jucătorii, păstrează distanța», problema era că nu puteam să mă exprim, chiar nu-mi veneau cuvintele”, povestește arbitrul brașovean.
„Primeam 25 de euro pentru fiecare meci. Am considerat că va fi o investiție în timp„
Dobre recunoaște că accesiunea în arbitrajul din Olanda s-a datorat și statului social dobândit în Țara Lalelelor. „Timp de patru ani am arbitrat meciuri la amatori. Primeam 25 de euro pentru fiecare meci. Nu am renunțat, pentru că tot timpul am considerat că va fi o investiție în timp. Nu a fost ușor, mai ales că atunci îmi făceam și doctoratul în matematică. Trebuie să recunosc că pentru mine a fost un avantaj poziția mea socială în Olanda. Sunt convins că dacă nu aveam o poziție socială stabilă în societatea olandeză, nu cred că aveau încredere să mă promoveze la acest acest nivel”, spune Cristian Dobre.
Brașoveanul Dobre a început arbitrajul în Olanda de la nivelul Ligii a 7-a și a ajuns până în Liga 1
Promovare fără concurs
Între anii 2008-2011, Dobre a arbitrat meciuri la centru în Liga a 4-a și ca asistent la Liga a 3-a. „Pentru a pătrunde pe lista arbitrilor profesioniști trebuie să aștepți să se elibere un loc. În Olanda sunt 28 de locuri pentru arbitrii asistenți profesioniști și 14 locuri pentru arbitrii de centru. Nu există concurs, totul se face pe baza prestațiilor și a notelor primite de la observatori. Am așteptat și s-a ivit momentul. Primul meu contract fix de muncă în Olanda a fost cu federația olandeză de fotbal, pentru că la Universitate aveam contract pe perioadă determinată. În Olanda avem și un sindicat al arbitrilor, care negociază cu federația toate problemele contractuale. Dacă un arbitru se accidenteză, pentru primele șase luni de după accidentare primește 100 la sută din media salariilor pe ultimii trei ani, în următoarele șase luni primește 80 la sută, iar în următorul an 75 la sută”, spune brașoveanul.
În 2014, primul meci în Eredivisie: „Am fost copleșit de emoții de bucurie„
În 2014, Dobre a primit anunțul așteptat de ani de zile: prima delegare ca arbitru asistent la un meci din prima ligă olandeză. „Încă din 2013 puteam fi promovat în Liga 1. M-au testat la multe meciuri din Liga a 2-a, dar din cauza unor greșeli ale unor colegi din brigadă, cei din conducerea arbitrajului olandez nu au avut curajul să delege arbitri noi la Liga 1 până în februarie 2014. Când am primit delegarea la meciul NAC Breda și Roda Kerkrade am fost copleșit de emoții de bucurie. În tribune erau 16.000 de spectatori. Încălzirea dinaintea meciului e partea cea mai plăcută, pentru că atunci nu iei decizii. În Olanda fotbalul chiar e un fenomen, iar oamenii merg la meciuri. În Liga a 2-a din Olanda media asistenței la meciuri este cu mult peste asistența la meciurile din Liga 1 din România”, spune Dobre.
Greșeală fatală
La al doilea meci în care a fost delegat în Eredivisie, brașoveanul a avut o prestație slabă, care avea să-l coste promovarea în lotul de elită. „Am greșit la al doilea meu meci ca asistent în Liga 1. Din păcate, am făcut o greșeală care a decis soarta meciului, astfel că în primul an am rămas doar cu două meciuri la acest nivel. Asta m-a costat promovarea la următorul nivel, pentru că în Olanda sunt două niveluri valorice în arbitraj. Primul în care ești delegat la derbiuri de genul Ajax-PSV, iar cel de-al doilea în care primești delegări la meciurile obișnuite din campionat. Dacă aș fi arbitrat fără greșeală, cred că în luna octombrie în 2014 puteam pătrunde pe lista FIFA. Nu am cedat și am continuat și în sezonul următor. Cei de la Comisia Centrală a Arbitrilor din Olanda recompensează prestațiile bune din campionat. Când eram în lotul de arbitri pentru Liga a 2-a mi-au dat șansa să arbitrez un meci internațional de fotbal feminin, Armenia – Cehia, chiar dacă nu aveam ecuson FIFA”, declară Cristian Dobre pentru Monitorul Expres.
Societate diferită
Brașoveanul vorbește la superlativ de societatea olandeză. În schimb, crede că în Germania nu ar fi avut nicio șansă să-și construiască o carieră în arbitraj. „Nu știu dacă federația olandeză are ceva special ca organizare, dar societatea este diferită. Eu cred că în Germania nu aș fi reușit să ajuns la acest nivel, pentru că nemții sunt mai xenofobi față de cei care provin din Europa de Est. Olandezii sunt foarte deschiși către alte culturi. Societatea olandeză știe să apecieze valorile. Și acum vorbesc cu multă mândrie de Chivu, Gică Popescu, Ogăraru, Cămătaru, Mihai Neșu sau Ștefan Kovacs”, declara arbitrul brașovean, care își dorește să rămână în arbitrajul olandez încă 12-14 ani. „Eu cred că mai pot arbitra încă 12-14 ani. În Olanda, arbitrii pot fi concediați, doar dacă nu iei de trei ori testele fizice. Când te apropii de vârsta de 50 de ani, cei de la federație te cheamă la discuții pentru încheierea contractului. Pentru fiecare an de arbitraj, ei îți plătesc o lună de salariu. Atunci când mă voi lăsa de arbitraj mă gândesc serios să plec din Olanda din cauza impozitului foarte mare, de 52 la sută”, spune arbitrul de 37 de ani, stabilit la Utrecht.
Cristian Dobre e și profesor de matematică
Din foștii colegi din arbitrajul brașovean, Dobre ține și acum legătura cu Ciprian Aldea și Mihai Kiuță, care l-au și vizitat în Olanda anul trecut.
Tricolori, atenție la Kasper Dolberg!
Dobre spune că fotbalul românesc încă are o imagine bună în Olanda. „Olandezii sunt un pic surprinși că echipele de club nu mai joacă la un anumit nivel în Europa, dar pentru echipa națională ei înțeleg că trecem printr-un proces de reconstrucție. Și ei sunt în reconstrucție la echipa națională după ce au ratat calificarea la EURO 2016. Diferența este că ei nu sar imediat pe antrenor și jucători după un rezultat slab. Aștept și eu meciul României cu Danemarca din preliminariile CM din 2018. Danezii au un jucător foarte bun pe care am avut ocazia să-l arbitrez la Ajax, pe Kasper Dolberg, e fenomenal. Atenție la acest Dolberg”, consideră românul.
Arogantul Vassaras și incompetența din Liga 1
Chiar dacă este plecat de zece ani din țară, Dobre este la curent cu ce se întâmplă în arbitrajul românesc condus de grecul Vassaras. „Președintele CCA din Turcia este un olandez, în Cipru, șeful arbitrilor a fost olandez. Problema la noi este că nimeni nu îți dă timp. Presa își face practic treaba și pune presiune și în stânga și în dreapta. În momentul în care arbitrii greșesc apar discuțiile. Eu sunt ferm convins că în Liga 1 nu se greșește voit, ci din incompetență. Pentru Vassaras e greu ca șef al arbitrilor să facă o selecție și să schimbe totul atât de repede. Ce mă deranjează la Vassaras e aroganța cu care tratează presa, dar și CCA. Nu poți să stai în Grecia tot timpul și să ajungi în România doar când ai tu chef. Este doar o opinie. Eu cred că Vasaras a fost adus în arbitrajul românesc pentru a crea imparțialitate în delegări, dar e foarte greu de realizat acest lucru. În România, pentru a ajunge la un anumit nivel în arbitraj trebuie să ai destui prieteni, iar apoi trebuie să le întorci favorul. Nu mă refer aici la un penalty, pentru că nu poți să greșești în halul ăsta, dar un meci de fotbal poate fi împins de la spate de un arbitru cu experiență într-o anumită direcție. Conducătorii de cluburi știu ce spun”, a încheiat Cristian Dobre, care a ajuns la peste 40 de meciuri arbitrate în prima ligă din Olanda și 119 în eșalonul secund.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER