A murit Neagu Djuvara. ProSport vă prezintă o amplă discuție purtată în 2011 cu unul dintre ultimii aristocrați veritabili din România: „Zeița Nadia ne-a făcut celebri în lume”

• Istoricul Neagu Djuvara s-a stins din viață joi, 25 ianuarie 2018, la vârsta de 101 ani, transmite site-ul stiri.tvr.ro, citat de Mediafax.
• ProSport vă prezintă o discuție în exclusivitate cu Neagu Djuvara, realizat în 2011 de jurnalistul Romeo Chiriac. Iată materialul mai jos.

La 95 de ani, Neagu Djuvara are o minte brici și o prestanță care impune respect, tipică pentru un intelectual rasat. Reputatul istoric, filosof și romancier, ca să amintim doar câteva din activitățile care l-au impus în conștiința spirituală a națiunii, vorbește despre sport cu nonșalanța cu care abordează delicatele teme istorice. „Sportul a fost mereu un capitol important din viața mea”, spune Neagu Djuvara într-o discuție în exclusivitate cu ProSport.

Nu e facil să dai de Neagu Djuvara. Timpul reputatului istoric e drămuit la secundă, iar posibilitățile de a intra în contact cu acesta, reduse. Soluția a venit de la Târgul de carte Gaudeamus, unde filosoful și-a lansat un volum la sfârșitul lunii noiembrie. Comunicativ și jovial, Neagu Djuvara a acceptat fără rețineri o discuție având ca temă sportul.

Punct de plecare: „Cel mai bun sportiv din istorie”. Răspunsul a surprins, cel puțin în privința „stranierului”. În aproape un secol de viață a văzut întreaga elită a sportului, de la Jesse Owens la Mark Spitz, de la Bjorn Borg la Michael Jordan. „În ce privește sportivul străin, alesul meu este Eberhard Kneissl, o vedetă a schiului mondial din anii ’30. Întâmplarea face să-l fi cunoscut foarte bine. Mi-a fost în Austria instructor în trei ani succesivi și era nu numai un admirabil profesionist, ci și extrem de amical. Cu el și o călăuză am făcut cea mai frumoasă ascensiune în munți: de la Hochsölden (2.100 m) la Wieldspitze (3.700 m) în 1937”, explică Djuvara.

Dar din România? „Evident, Nadia Comăneci, Zeița care ne-a făcut celebri în toată lumea”, vine răspunsul.

Șocat de violența de la Petrolul – Steaua

Deși a luptat în Al Doilea Război Mondial, istoricul este șocat de violența din sportul de azi, în special de imaginea de la meciul de la Ploiești (Petrolul – Steaua, din 30 octombrie). „Am văzut scena în care un spectator, sărind pe teren, dă un pumn violent în capul unui jucător. O asemenea scenă este inadmisibilă și individul vinovat ar trebui să primească o pedeapsă mai mare decât o simplă amendă, ca să-i descurajeze pe alți făptași. Violențe există în lumea întreagă. Dar impresia mea de om foarte vârstnic este că înainte de război n-am pomenit asemenea scene”, spune autorul teoriei cum că românii au devenit mai răi sub comunism.

„Violențele în sport nu sunt specialitatea rromilor”

În scrierile sale, Djuvara a încercat să explice dificilul caz de răspândire a rromilor în Europa, însă apreciază că violențele în sport nu sunt neapărat specialitatea acestora.

Rugat să comenteze cazurile în care au căzut victime doi sportivi din cauza rromilor, anume cel în care a fost ucis un baschetbalist american la Giurgiu și celălalt înregistrat în Ungaria, când victima a fost handbalistul român Marian Cozma, Djuvara a spus: „Nu cred că asemenea violențe în sport să fie specialitatea rromilor neapărat. Sunt zeci de cazuri de violențe oribile făcute de alții. E o problemă care nu are legătură cu dificilul caz de răspândire a rromilor în Europa”.

Sărituri cu schiurile de 40 metri și parașutism

„Două sporturi am practicat mai intens: schiul și echitația. Apoi, tenis – până mi-am făcut un tennis-elbow (n.r. – o afecțiune a articulației umărului), natație, schiul nautic și planorul. Destule, nu?”, se destăinuie Neagu Djuvara.

În ceea ce privește competițiile sportive care i-au plăcut, se oprește la marile campionate de slalom și cele de sărituri cu schiurile. „Am asistat în Austria la câteva dintre aceste superbe spectacole de salt și, pe când eram în Suedia (1944-1945), m-am încumetat să fac și eu câteva sărituri de vreo 40 de metri pe o trambulină militară. Pot afirma că impresia pe care o ai în coborârea pe trambulină este mai stresantă decât un salt cu parașuta, căci am făcut și asta…”.

Exodul valorilor românești în Occident ar putea fi oprit când situația economică s-ar îmbunătăți și când incompetenții nu ar mai face baraj, așa cum li se întâmplă celor care se întorc din străinătate cu studii de valoare
Neagu Djuvara, filosof

Necinstea și corupția existau și înainte de comunism. Fapt este însă că s-au agravat considerabil, din pricină că oamenii s-au văzut siliți să fure doar ca să poată trăi și a devenit ca o a doua natură. Corupția a atins inevitabil și sportul
Neagu Djuvara, filosof

Volumul lansat de Neagu Djuvara la „Gau­deamus”, „Răspuns criticilor mei și neprietenilor lui Negru Vodă”, a primit premiul de „Cea mai râvnită carte a târgului”

Carte de vizită Neagu Djuvara
ª S-a născut pe 18 august 1916, la București
ª Și-a făcut studiile la Paris, licențiat în Litere la Sorbona (Istorie, 1937) și doctor în Drept (Paris, 1940)
ª A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului Național „Serviciul Credincios” și cu „Ordre des Arts et des Lettres” în grad de Ofițer
ª A publicat 17 lucrări, mare parte pe teme istorice

Familia la Paris, el a ales România
Neagu Djuvara provine dintr‑o familie aristocrată de origine aromână, așezată în Țările Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea și care a dat mulți oameni politici, diplomați și universitari. Cu toate că soția sa, France (95 de ani), locuiește la Paris împreună cu familia, cu toate că în țară nu este apreciat la adevărata valoare și chiar a primit până și amenințări cu moartea după apariția unor lucrări ale sale, Neagu Djuvara a ales să trăiască ultimii ani din viață în România.