ACTE | Au mâncat „greaua moștenire”: în conturile FRF mai sunt 1,8 milioane de euro din cele 6,5 milioane găsite de Burleanu în prima zi de mandat. Anul trecut, când actualul președinte a fost reales cu 67%, din conturi au dispărut peste 2,2 milioane de euro | GRAFIC
Rezervele financiare ale FRF au scăzut dramatic. Acum trei luni, pe 31 decembrie 2018, în conturile bancare și în casieria federației se mai găseau 8.339.243 lei (echivalentul a aproximativ 1.774.000 de euro), de aproape 4 ori mai puțini bani decât la începutul mandatului lui Răzvan Burleanu ca președinte.
Declinul este catastrofal atât comparativ cu anul precedent – pe 31 decembrie 2017 casa și conturile din bănci numărau rezerve de 18.087.591 lei (aproximativ 3.925.000 de euro la cursul de atunci leu/euro) -, dar și față de momentul zero, data de 5 martie 2014, atunci când Răzvan Burleanu intra prima oară pe ușa Casei Fotbalului în calitate de președinte al FRF.
Nu pot finanța FIFA și UEFA cât pot cheltui managerii de la FRF
Evoluția rezervelor FRF în ultimii 12 ani. Linia roșie reprezintă momentul în care s-a schimbat conducerea federației, pe 5 martie 2014. Prima ascensiune a rezervelor federale, petrecută în 2008, a avut loc după calificarea naționalei la Euro 2008 și intrarea în conturi a 8.000.000 de euro de la UEFA. Cea de-a doua creștere substanțială a avut loc în 2010, când FRF a câștigat procesul cu Loteria Română
În ultimii 5 ani, odată cu venirea noului președinte și proclamarea noii ere, cea a mangementului corporativ al FRF, „osânza” lăsată de Mircea Sandu a scăzut permanent:
– cu 1,4 milioane de euro în cele 10 luni din 2014,
– cu 370.000 de euro în 2015,
– cu 90.000 de euro în 2016,
– cu 700.000 de euro în 2017 și
– cu 2.150.000 euro în 2018.
După cum ușor se poate vedea atât din cifrele de mai sus, cât și din graficul alăturat, de la înscăunarea lui Burleanu s-au pierdut, în total, rezerve de peste 4.700.000 de euro.
Trebuie menționat că această scădere s-a produs deși
– în 2016, în conturile FRF au intrat 8.500.000 de euro de la UEFA sub formă de primă pentru calificarea naționalei la Euro 2016, iar la acești bani s-au adăugat
– ajutoare nerambursabile anuale venite de la FIFA și UEFA care oscilează între 5-6.000.000 de euro anual și
– drepturi TV plătite de UEFA de peste 2.000.000 de euro pe an în contul participării naționalei tricolore la diverse competiții (preliminarii Cupa Mondială, Liga Națiunilor, preliminarii Europene).
Casa și conturile în bănci ale FRF numărau, pe 31 decembrie 2017, 18.087.591 lei. Acum 3 luni, rezervele erau diminuate cu 10 milioane de lei
Cât a consumat Nașu’, cât a consumat Burleanu
Evoluțiile de mai sus merită explicate cu câteva elemente.
În 2014, când a venit la FRF, dar și în anii următori, Răzvan Burleanu a declarat în repetate rânduri că se luptă cu „greaua moștenire” lăsată de Mircea Sandu și că a găsit federația în stare de faliment, cu o structură venituri/cheltuieli care consuma cu 5.000.000 de euro pe an mai mult decât producea.
Avea, în parte, dreptate, pentru că Mircea Sandu cheltuise, din 2010 până la începutul lui martie 2014, 16,3 milioane de euro din cei 22,8 câștigați în urma procesului cu Loteria Română.
Noul președinte nu a vorbit însă niciodată, în cei cinci ani de când a preluat conducerea, despre faptul că a găsit în conturi, în martie 2014, suma de 6,5 milioane de euro.
În 2016, Răzvan Burleanu a anunțat că s-a încheiat perioada de restructurare și că, din acel moment, federația urma să treacă pe profit. În acel moment, în conturile FRF se mai aflau 4,6 milioane de euro.
Declinul financiar s-a accelerat însă din acel moment și doi ani mai târziu, la sfârșitul lui 2018, în ciuda infuziilor uriașe de capital făcute de FIFA și UEFA, rezervele FRF au ajuns foarte aproape de nivelul minim al anului 2006.
Coincidență: din conturi s-au evaporat 2,2 milioane de euro exact în anul campaniei electorale
„Oamenii de fotbal”, anul trecut, în momentul când s-au anunțat rezultatele alegerilor. FOTO: Mediafax
Marea prăbușire a conturilor federale din perioada Răzvan Burleanu a avut loc anul trecut, când președintele FRF a candidat contra lui Ionuț Lupescu și Marcel Pușcaș la un nou mandat.
În timpul campaniei electorale, FRF a plimbat „membrii electori” (cum sunt numiți de conducerea federală alegătorii)
– în Antalya, la „cursuri de perfecționare” alături de lotul feminin de fotbal al României,
– la Ljubljana, pentru a încuraja naționala de fotbal în sală participantă la turneul final al Europenelor,
– la Cheile Grădiștei, în numeroase „workshop”-uri și „team building”-uri,
– la diverse acțiuni ale echipei naționale.
Pe ce se duc banii la FRF
Au fost și alte surprize în special pentru conducătorii din fotbalul mic și foarte mic:
– Fiecare convocare la București s-a lăsat cu cazare în condiții de lux, ospețe pantagruelice și alte atenții.
– Cu câteva zile înaintea alegerilor, în conturile cluburilor feminine au intrat, din partea FRF, câte 6.500 de lei, reprezentând o „sponsorizare”.
– Cu o lună înaintea votului, la cluburile de juniori au ajuns porți, cadou din partea FRF. Mai mulți conducători de cluburi, cârcotași, s-au plâns că produsele erau de proastă calitate, sudate necorespunzător.
– Echipelor le-au fost livrate mingi. Numeroși antrenori i s-au plâns ulterior reporterului ProSport că baloanele erau de foarte proastă calitate, că se deformau și deteriorau foarte repede și că au putut fi folosite doar o perioadă scurtă de timp.
– O parte din președinții de AJF-uri votanți au primit rolul de observatori la Liga 3, beneficiind de baremul aferent.
– O altă parte din șefii de AJF-uri au fost desemnați „referenți zonali” remunerați de FRF.
– Contracandidații lui Burleanu au reclamat faptul că șeful FRF le-a promis mai multor conducători de cluburi din fotbalul mic că băieții lor vor fi selecționați la diverse naționale de juniori. Astă-toamnă, Marcel Pușcaș a numărat nu mai puțin de 14 copii de președinți de cluburi în loturile naționale de juniori. Fenomenul s-a păstrat chiar și în preliminariile pentru calificare la Europenele de juniori disputate acum o săptămână. 3 băieți de președinți de club au fost convocați la lotul național sub 17, iar fratele unui președinte de Consiliu Județean a stat chiar pe banca tehnică a naționalei sub 19 ani, în calitate de selecționer. Atât naționala sub 17 ani, cât și cea sub 19 ani au ratat cu brio calificarea la turneul final, fiind eliminate înaintea ultimei etape.
Răzvan Burleanu, astă-toamnă, în vizită de lucru în comuna Recea, din Maramureș. Primarul, care l-a sprijinit în campania electorală, i-a pregătit o festivitate ca pe vremuri. FOTO: Mediafax
Totuși, acestea au fost cheltuieli mici pentru bugetul FRF, comparativ cu altele angajate de actuala echipă de conducere.
Iată doar câteva exemple:
– Federația cumpără echipament în valoare de peste 1,5 milioane de euro pe an de la o firmă de echipament sportiv prezentată drept sponsor al naționalei.
– Se angajează și se fac plăți mari către diverși furnizori precum o firmă de tipărituri din Cluj.
– Au fost angajați, pe salarii uriașe, diverși „consultanți” și „consilieri”.
– Președintele Răzvan Burleanu și colaboratorii săi apropiați petrec sute de zile în delegații în străinătate, cu diurnă de 250 de euro/zi, transport și cazare în condiții de lux.
– Delegațiile FRF sunt mai numeroase ca niciodată (la tragerea la sorți a grupelor pentru Liga Națiunilor au fost 11 membri în delegație, număr record nemaiîntâlnit în istoria federației la o astfel de acțiune).
– La meciurile României sunt luați, de-a valma, cu zecile, politicieni și membri votanți.
– În primăvara lui 2016, FRF a primit o ofertă ca echipa națională să efectueze un turneu de pregătire gratuit, conform chiar declarațiilor făcute de Răzvan Burleanu la ProSport Live. Până la urmă, acest turneu „gratuit” s-a transformat, în mod misterios, într-unul care a costat bugetul federației aproape 250.000 de euro. Lucrurile au rămas neelucidate până în ziua de azi, la fel ca și costul final, de aproape 4 ori mai mare decât cel plătit, de exemplu, de FC FCSB în astfel de turnee de pregătire.