Eșecul catastrofal al echipei naționale a României la Belgrad a adus în discuție problemele care macină fotbalul și sportul românesc. Dacă ar fi fost „doar” eșecul echipei naționale de seniori poate nu ar fi fost cazul să ne alarmăm, dar coroborat cu prestația dezastruoasă de la tineret și juniori, golaverajul selecționatelor „tricolore” de fotbal a ajuns în acest weekend la un neverosimil 1-13! Evident, cu zero puncte…
Pentru că eșecul contra Serbiei este cel mai dureros, www.prosport.ro își propune să compare situația de la noi cu cea din țara vecină. Prima scuză invocată de mai marii sportului și fotbalului românesc la un eșec în fața unei echipe din Vest este acela al diferenței de buget. În aceste condiții, ce scuză putem găsi când ne comparăm cu țări care sunt, în cel mai bun caz, la un nivel economic similar cu cel al României? Serbia de exemplu, este o țară care vine dupa o decadă, ( anii 90), de războaie și conflicte. Mai mult, Serbia, Croația sau Letonia sunt țări mult mai mici teritorial și ca populație decât România! Cum poate Serbia, o țară cu infrastructura bombardată în 1999, să scoată sportivi pe bandă rulantă?
Comparație catastrofală pentru România la performanțe sportive
Serbia este calificată la Mondialele de fotbal, performanță minusculă dacă ne gândim că naționala de baschet masculin este vice-campioană europeană în acest an! Nu mai vorbim de naționalele de volei: Aur la Liga Europei pentru fete și argint la Liga Mondială la băieți! Cireașa de pe tortul performanțelor sârbești este reprezentată de echipa națională de polo, campioană mondială! Toate aceste performanțe, în 2009!
Cu ce se laudă românii?Singura reprezentativă masculină care a ținut steagul României sus, a fost echipa de Polo, locul 7 la Campionatul Mondial de la Roma. Doar la fete am fost clar peste vecinii noștri, echipa antrenată de Radu Voina câștigând Cupa Mondială și este mare favorită pentru Campionatul Mondial din China.În rest, un mare zero la nivelul sporturilor de echipă. Nici la individual nu stăm mai bine, excepția Rareș Dumitrescu confirmând regula. Până și la tenis, unde sârbii nu au o tradiție deosebită, au apărut un Novak Djokovic( numărul 3 mondial), iar Ana Ivanovic sau Jelena Jankovic sunt deja superstaruri ale sportului alb.
2.000 de spectatori pe meci în Super liga Sârbă
Impresionați de atmosfera de pe Marakana belgrădeană, diriguitorii fotbalului au explicat că în Serbia, meciurile de primă divizie se joacă cu stadioane pline, iar interesul este maxim. Statistica însă nu este de aceeași părere. Statistica federației sârbe ne anunță că la meciurile din Superligă, media de spectatori este de doar 2.535 de spectatori! Adică puțin sub media de spectatori a Astrei Ploiești, una din codașele Ligii 1 la acest capitol!
Tot în ceea ce privește suporterii, nu putem decât să remarcăm consecvența oficialilor români de a îndepărta lumea de pe stadioane. Aproape că nu există club mare în liga 1 care să nu fie în conflict cu proprii suporteri. Presa a notat că în ultimul timp, oficialii cluburilor își doresc să joace fără spectatori, pentru a nu risca să fie contestați de cei care plătesc biletele și asigură astfel o parte din bugetul pe care îl administrează!
Nivelul echipelor de club din Serbia este sub-mediocru, fiind la pământ în Europa, gigantul Steaua Roșie reușind cu greu să treacă de tururile preliminare, în timp ce campioana Partizan este ciuca bătăilor în grupa J din Europa League!
Invazia străinilor
O altă mare „problemă”, este numărul străinilor din campionatele interne. Din nou acestă chestiune nu stă în picioare. În campionatul Serbiei, unde nivelul salarial este sub cel al Ligii 1, numărul străinilor este foarte mare, dacă ne gândim că granzii Steaua Roșie, Partizan și Vojvodina au în lot, nu mai puțin de 26 de străini! Campioana este echipa din Novi Sad, care are 11 „stranieri” în lot! Practic, doar Sartid Smederevo are doar sârbi, în rest celelalte 15 echipe au cel puțin câte un străin în lot. Brazilieni, greci, turci, portughezi, argentinieni, africani chiar și români evoluează în SuperLiga Sârbă.
Granzii din Liga 1 nu diferă prea mult: Steaua, Dinamo și Rapid au în lot 20 de străini, iar dacă adăugăm și campioana Urziceni ajungem la 26! Campioanele „străinilor” din România sunt CFR Cluj și FC Timișoara, care au în lot 17, respectiv 14 fotbaliști de peste hotare. Comparația cu vestul își pierde orice sens dacă ne gândim că Arsenal, Chelsea sau Inter Milano au mult mai mulți stranieri decât autohtoni și cu toate astea, au naționale foarte puternice.
Chestie de mentalitate: patru ore de sport în Serbia, una în România
În aceste condiții, este evident că scuzele invocate de diriguitorii fenomenului din România: lipsa banilor, a infrastructurii, lipsa spectatorilor de pe arene sunt doar atât: scuze. Adevărul se găsește în diferențele de mentalitate dintre cele două țări. În timp ce vecinii noștri cultivă cu obsesie ideea de a face sport, combinată cu mândria de a-ți reprezenta țara, în România se scot orele de sport din școli! În timp ce în Serbia sunt cinci ore de sport, dintre care patru obligatorii, România nu respectă nici măcar normele UE, care cer măcar două obligatorii, având una mare și lată! De investiții în centrele de copii și juniori nu poate fi vorba, numărul arenelor sportive din România scăzând dramatic după ’90.
Serbia are 7,3 milioane de locuitori( 9 incluzând Kosovo), România are 22 de milioane… Ne putem consola cu ideea că, așa cum televiziunea sârbă a remarcat, imnul României a fost singurul imn străin care, după ani buni a fost primit cu aplauze pe Marakana ..
Articol scris de Mihai Șomănescu
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER