Autostrăzile fotbalului românesc

Croații au construit autostrăzi, după războiul împotriva sârbilor, cu 6 milioane de euro pe kilometru. Erau cele mai scumpe din lume, pentru că zona muntoasă prin care trecea asfaltul a trebuit întâi deminată, iar apoi săpate tuneluri și ridicate poduri interminabile. România, aflată într-un etern război cu ea însăși, a reușit să-i surclaseze pe croați, plătind 20 de milioane de euro pe kilometrul de autostradă încă neconstruit.

Nu e niciun paradox. Lucrurile sunt simple, iar fotbalul românesc, studiu de caz al unei societăți profund alterate, urmează modelul autostrăzilor închipuite. Nu sunt veceuri pe stadioane, dar parcările gem de limuzine. Nu exită bani pentru aducerea unor antrenori valoroși, dar se dau comisioane grase pentru fotbaliști străini de mâna a opta.

Emblematică e lupta titanică pentru controlul arbitrilor. În fiecare an, această încleștare colosală lasă răni adânci în clasament. Se stabilesc campioane, se decid retrogradate, se distrug cariere, se construiesc false valori. În acest sezon, reacțiile aproape isterice ale celor de la Dinamo și de la CFR Cluj sugerează că fabrica de puncte numită CCA e mai aproape de Steaua. Se invocă divinitatea și arbitrii străini, se cer demisii și se flutură amenințări penibile. Păgubiților le fuge pămânul de sub picioare, sub zâmbetul ipocrit al celor protejați: “N-avem ce reproșa arbitrajului!”.

Numai un naiv și-ar putea imagina că războiul dus în culise de Steaua și CFR pentru brigada de la meciul de duminică e pe gratis. Acum ne lămurim de ce astă-vară n-au fost bani pentru aducerea unor fotbaliști de top. Mai importante erau investițiile în autostrada către iluzoriul titlu de campioană…
 

Publicat: 03 08. 2009, 22:53
Actualizat: 03 08. 2009, 22:55