Adrian Matei (52 de ani) este printre puținii români care astăzi își sărbătorește zua de naștere. Născut în 1968, este singurul jucător care a trecut pe la toate echipele bucureștene (Steaua, Dinamo, Victoria, Rapid, FC Național și Sportul Studențesc). Azi, fostul jucător, devenit ulterior antrenor, va sărbători cu un meci al echipei pe care o conduce, Rapid U15.
„Nu-mi aduc aminte prea multe aniversări pentru că au fost puține. Așa că nu sunt un mare petrăcăreț. Cred că au fost câteva evenimete de acest gen și prin cantonamente”, ni s-a destăinuit Adi Matei, poreclit „Cacao”, care ne-a dezvăluit că mai e un fost fotbalist care se află în aceeași situație. Fost coechipier cu Matei la Dinamo, Daniel Glonț, născut 1964.
A făcut cursurile de antrenor și are licenta Pro. Și-a încercat norocul și in televiziune, fiind analist la postul Sport.ro, a antrenat, printre altele, ACS Berceni, Rocar, Minerul Lupeni și Carmen.
Luna februarie a acestui an are 29 de zile în calendar, iar anul 2020 este an bisect. În acest an, rotaţia completă a Pământului în jurul Soarelui se realizează în 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde. Numeric, anii bisecţi pot fi recunoscuţi fiindcă numărul lor este divizibil cu 4, însă dacă putem face o asociere neştiinţifică, atunci putem spune că aproape întotdeauna, anul bisect este anul în care are loc olimpiada de vară și campionatul european de fotbal.
Există şi excepţii însă. Anii care se termină în două zerouri, sau anii seculari cum mai sunt numiţi, nu pot fi ani bisecţi – spre exemplu, anul 2100, ori 2200 – decât dacă primele două cifre sunt divizibile cu 4. Mulţi dintre noi au trăit anul 2000 ca an bisect, însă următorul an secular care va fi bisect este 2400.
Aşadar este posibil ca, în evoluţia omenirii, să existe 8 ani consecutivi fără an bisect, următoarea situaţie de acest gen fiind între anii 2096 şi 2104.
Introducerea anilor bisecţi o dată la patru ani a fost stabilită, conform unor surse istorice, pentru prima dată, de Dionisie cel Mic, un călugăr din Turcia, în jurul anului 200 d.Hr. El a constatat diferenţa dintre calendarul iulian şi timpul real, care dacă nu s-ar fi corectat ar fi făcut ca solstiţiul de vară să urmeze solstiţiului de iarnă, la un moment dat. Se spune că tot el a stabilit că, pentru ca datele să coincidă în timp a fost necesar ca luna februarie să aibă o zi în plus.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER