Baronii fotbalului
România se porționează nu numai politic și economic. Fotbalul
urmează fidel modelul societății din care face parte, iar „guvernul
central” (FRF) nu numai că a scăpat de sub control „teritoriul”,
dar a ajuns să depindă, din cauza compromisurilor făcute, de micii
„baroni” locali.
În județe, președinții organizațiilor locale sunt atotputernici,
stăpâni cu drept de viață și de moarte asupra micilor cluburi și
asupra arbitrilor din eșaloanele inferioare. Nimeni nu-i poate
controla, opri sau contesta. Cazul lui Dănuț Lața, șeful Asociației
Județene Timiș, este emblematic despre felul în care merg lucrurile
în fotbalul românesc. Culmea e că povestea lui Lața, repetată în
multe locuri din țară, seamănă izbitor cu însăși cariera lui Mircea
Sandu, marele șef al FRF! Acesta este, de altfel, și motivul pentru
care întregul sistem a ajuns într-un punct mort, nereformabil din
interior, predispus la abuzuri și incapabil să promoveze
valorile.
„Seniorii” locali
seamănă cu „Nașul”
Mircea Sandu s-a bucurat mereu de sprijinul conducătorilor de
asociații județene, ale căror voturi au o pondere însemnată în
alegerea președintelui FRF. Luând modelul stăpânului de la Casa
Fotbalului, pe care l-au și votat în masă la ultimele alegeri,
acești șefi ai fotbalului mic își creează, în propriile județe, o
oligarhie și un cadru (adesea în contrast chiar cu legile FIFA,
UEFA sau FRF) care să-i apere de eventuala opoziție.
Dănuț Lața, ajuns șeful fotbalului din Timiș în 1991, poate fi
numit, din acest punct de vedere, un baron local. La zece ani de la
învestirea sa în funcție, în 2001, AJF Timiș s-a ales cu un nou
Statut, aflat și acum în vigoare. În această „Biblie” a asociației
scrie că oricine vrea să devină președintele AJF trebuie să
îndeplinească opt condiții.
Reguli
absurde
Nu numai că regulamentul este restrictiv (pentru a candida la
FRF este nevoie, de exemplu, să îndeplinești doar patru condiții),
dar pe alocuri devine chiar absurd! Unele reguli sunt firești, dar
altele elimină, practic, concurența. De exemplu, nu poți intra în
cursă cu Lața dacă nu i-ai fost subordonat cel puțin patru ani! O
altă condiție este aceea de a fi fost arbitru divizionar. Nici
măcar actualul președinte nu îndeplinește această cerință!
Sunt reguli abuzive fie și numai pentru că, în ultimă instanță,
Lața își poate aduce numai oameni fideli și, de asemenea, poate
concedia orice angajat al AJF înainte ca acesta să împlinească
patru ani în slujba „stăpânului”, pentru a deveni „apt” să
candideze.
„Nu
îmi spune mie federația ce să fac!”
În aprilie 2008, FRF le-a cerut asociațiilor județene să își
revizuiască legile „în sensul armonizării și alinierii acestora cu
prevederile Statutelor și Regulamentelor FRF”. Dănuț Lața a ignorat
ordinul: „Fiecare AJF e de sine stătător! Nu îmi spune mie
federația ce să fac, pentru că nu îmi face ea munca mea. Nu am
schimbat Statutul, și uite că nu ne-au sancționat cu nimic!”.
„Baronul de Timiș” consideră condițiile impuse în 2001 drept
decente: „Nu poate să vină să candideze un om de pe stradă. Dacă
alții sunt mai buni, să vină ei să adune două treimi dintre membrii
afiliați și să schimbe statutul! Eu nu am reușit să îi strâng pe
toți la un loc”. Întrebat dacă la alegeri va aduna două treimi
dintre membri, „Nașul” din Timiș a dat un răspuns elocvent: „Vom
reuși. Îi mobilizăm!”
Valentin
Igna vrea să facă un „puci”
Valentin Igna, fiul lui Ioan Igna, președintele CCA, ar pofti la
postul lui Lața și ar vrea să candideze împotriva actualului șef la
alegerile din 27 februarie. Igna junior îndeplinește toate
cerințele, mai puțin una: nu a îndeplinit vreo funcție în AJF timp
de patru ani. Șicanele pe care le întâmpină Valentin Igna în lupta
cu „guvernul” seamănă cu cele pe care le-au avut Gică Popescu și
Constantin Iacov când au vrut să-l concureze pe Mircea Sandu la
șefia FRF. „Le-am cerut celor de la AJF, acum zece zile, un tabel
nominal cu membrii afiliați. Nu l-am primit nici acum”.
Nu îmi spune mie federația ce să fac, pentru că nu îmi face
ea munca mea. Nu am schimbat Statutul, și uite că nu ne-au
sancționat cu nimic!
Dănuț Lața
Selejan,
„nemuritorul” fotbalului arădean
Nicu Selejan este șeful AJF Arad din 1991 și, chiar dacă are 80 de
ani, vrea să mai prindă un mandat, la alegerile din luna mai! Fost
militar de carieră, Selejan a postat la începutul acestui an un
comunicat pe site-ul AJF Arad prin care își exprima sprijinul
necondiționat față de Mircea Sandu, subliniind că este impresionat
de condițiile avute la întâlnirea cu reprezentanții FRF, la Brașov.
Deși regulamentul îi interzice, Selejan este membru PDL.
Mihu te
scapă de „roșu” cu doar 50 de lei!
Și Vasile Mihu face parte din clubul select al președinților AJF
„eterni”, fiind la conducerea AJF Constanța de 20 de ani. A fost în
centrul atenției în vara lui 2008, când forul patronat de el a
decis, prin vot, ca jucătorii care primesc cartonaș roșu să poată
evolua în etapa următoare dacă achită 50 de lei!
Respins
pentru că a făcut facultatea în trei ani!
În Dolj, pe 19 decembrie 2009 a fost reales Nicu Neagoe, ajuns la
al treilea mandat de patru ani. Neagoe a fost singurul candidat.
Opozantul său, Silviu Bogdan, n-a fost lăsat să concureze pentru că
a terminat facultatea în trei ani! Dintre condițiile pentru
candidații la șefia AJF Dolj: să fie absolvenți (licențiați) ai
unor instituții de învățământ superior – cursuri cu durata de cel
puțin patru ani; să aibă o vechime efectivă de minimum patru ani în
domeniul conducerii și organizării activității fotbalistice.
Candidatul unic din Giurgiu, coleg cu „Nașul”
Viorel Leșeanu împlinește 60 de ani în ziua alegerilor la AJF
Giurgiu, care vor avea loc pe 20 februarie. Pentru a treia oară
consecutiv este candidat unic, nimeni nedorind să se pună rău cu
el. Pentru cei care se întreabă de ce, facem o singură precizare: a
fost coleg de echipă cu Mircea Sandu, la Sportul Studențesc…