Gigi Becali, George Copos, Dan Voiculescu și toți ceilalți deținuți-scriitori „au deturnat prevederile legale de la scopul lor legitim”, comițând un „abuz de drept” cu impact deosebit asupra legislației penale, se arată în Nota de fundamentare a Ordonanței de Urgență prin care Ministerul Justiției cere abrogarea paragrafului care permite liberarea anticipată a celor care publică lucrări științifice.
Raluca Prună, ministrul justiției, semnează Nota de fundamentare a Ordonanței de Urgență prin care Ministerul Justiției vrea abrogarea Articolului 96, Alineatul 1, Litera f din Legea nr. 254/2013, iar textul proiectului de act normativ a fost dat publicității vineri.
ProSport vă prezintă cele mai importante fragmente din texul asumat de Raluca Prună. Ministrul nu s-a ferit de cuvinte, descriind în termeni duri circul în care infractori precum Becali, Copos, Voiculescu și Dan Diaconescu au transformat ideea umanistă, inspirată din doctrina europeană, care a guvernat elaborarea legii în primă fază. După cum subliniază ministrul, pe parcursul textului, în mai multe rânduri, prevederile incluse în lege pleacă de la dorința de a încuraja deținuții să se îndrepte și să se reintegreze social, de a li se acorda șansa de a renunța la metehnele care i-au adus după gratii. Raluca Prună menționează că s-a obținut efectul contrar, zeci de deținuți comițând abuz de drept pentru a forța ieșirea din închisoare fără să intenționeze să se îndrepte. „Se constată că prin activitatea de elaborare a unor lucrări științifice o persoană privată de libertate nu intenționează să își formeze o conduită corectă față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, în vederea reintegrării ei în societate, nerealizându-se, de fapt, scopul și funcțiile pedepsei”, scrie în Nota de fundamentare.
Statul constată astfel, în mod oficial, că o prevedere destinată să întindă o mână celor dornici de reabilitare s-a transformat în portița de evadare pentru infractori fără conștiință și remușcări. Cu alte cuvinte, George Becali și George Copos nu numai că nu regretă nimic, dar au perseverat în comportamentul care i-a trimis după gratii. Zecile de așa-ziși scriitori din temnițe au comis abuz de drept și forțarea prevederilor legii, pe de o parte, dar au adus în plus și grave prejudicii societății civile și noțiunii de activitate științifică, atrage atenția ministrul justiției.
„Secțiunea 1
Titlul prezentului proiect de act normativ
Ordonanță de urgență a Guvernului pentru abrogarea art. 96 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Secțiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
(…) În prezent, Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal acordă un beneficiu persoanelor condamnate, reglementat prin dispozițiile art. 96 art. (1) lit.f), prin care se prevede: „Pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează după cum urmează: (…) f) în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate”.
Așa cum se poate observa, legiuitorul național a creat, în linia standardelor europene care încurajează aplicarea instituției liberării condiționate, un cadru legal menit să faciliteze accesul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate la liberarea condiționată într-o procedură accelerată, dacă, alături de îndeplinirea tuturor celorlalte condiții legale, acestea prestează muncă sau orice alte activități asimilate, potrivit legii, muncii.
Astfel, printre facilitățile cuprinse în noua reglementare, se numără și considerarea ca executată, în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, pe baza muncii prestate, a 30 de zile pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate.
Amintim că, potrivit dispozițiilor art. 85 din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, durata muncii prestate de persoanele condamnate este cea prevăzută de legislația muncii.
Potrivit dispozițiilor generale [art. 112, 114 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii], pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepție, durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.
După cum se poate observa, deși dispozițiile legale reglementează în mod strict durata muncii prestate de către persoanele private de libertate (elaborarea de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate fiind, în mod evident, o muncă a persoanelor private de libertate), în practică au fost numeroase situații în care persoanele condamnate au obținut reduceri ale pedepselor aplicate, cu consecința accederii mai rapide la beneficiile liberării condiționate, prin prestarea de muncă (fie în cadrul penitenciarului, fie în exteriorul acestuia) și, cumulativ, elaborarea uneia sau chiar a mai multora lucrări științifice, cu consecința formalizării și golirii de conținut a dispozițiilor legale prezente.
Mai mult, în perioada 2014-2015 s-a constat o creștere fără precedent a numărului lucrărilor științifice elaborate și publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, ajungându-se, practic, la deturnarea prevederilor legale de la scopul lor legitim.
Evoluția elaborării de lucrări științifice de către persoanele condamnate a fost extrem de accentuată în perioada amintită. Astfel, potrivit statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în perioada 2006-2015 au fost elaborate lucrări științifice după cum urmează: 2006 – 0 lucrări; 2007 – 4 lucrări; 2008 – 2 lucrări; 2009 – 6 lucrări; 2010 – 3 lucrări; 2011 – 3 lucrări; 2012 – 6 lucrări; 2013 – 14 lucrări; 2014 – 89 lucrări; 2015 – 337 lucrări.
În perioada 01.01.2013-21.12.2015, conform datelor statistice comunicate de Administrația Națională a Penitenciarelor, au fost elaborate și publicate 440 de lucrări științifice de către 229 de persoane condamnate, iar în anul 2016 sunt deja în curs de elaborare 103 lucrări cu caracter științific, realizate de 63 de persoane condamnate.
Observând datele statistice, se poate aprecia că, în prezent, prin abuzul de drept constând în forțarea dispozițiilor legale în vederea obținerii beneficiului acordat persoanelor condamnate constând în reducerea duratei pedepsei în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, s-a conturat un fenomen cu un impact deosebit asupra legislației penale și execuțional-penale, care împiedică și denaturează scopul și spiritul reglementării execuțional penale.
În acest context,apreciem că unicul scop al persoanelor condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, care elaborează lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, este reprezentat exclusiv de câștigul zilelor de muncă ce sunt considerate ca executate, având, în acest fel, acces mai rapid mecanismul prin care pot solicita instanței de judecată liberarea condiționată.
În doctrină s-a arătat că pedeapsa are și o funcție de reeducare prin care se urmărește formarea unei noi atitudini față de valorile sociale, cum ar fi ordinea de drept, munca, astfel încât totul să conducă la îndreptarea condamnatului și reintegrarea lui în societate.
În contextul actual, se constată că prin activitatea de elaborare a unor lucrări științifice o persoană privată de libertate nu intenționează să își formeze o conduită corectă față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, în vederea reintegrării ei în societate, nerealizându-se, de fapt, scopul și funcțiile pedepsei.
Se creează, astfel, o contradicție între scopul pedepsei și aplicabilitatea practică a dispozițiilor legale referitoare la liberarea condiționată privind folosirea beneficiului de reducere a pedepsei prin realizarea, în mod formal, a unor lucrări științifice de către persoanele condamnate care își execută pedeapsa în penitenciar.
Mai mult, prin nerealizarea scopului și funcțiilor pedepsei se afectează însăși finalitatea procesului penal.
Modul în care au fost aplicate textele, coroborat cu faptul că lipsa unor reglementări secundare privind criterii clare de stabilire a caracterului științific al lucrării, definiția lucrării științifice, respectiv identificarea unei instituții abilitate să evalueze caracterul științific al unei lucrări a permis o marjă largă de apreciere din partea tuturor organelor competente să aplice dispozițiile legale privind evaluarea și cuantificarea muncii, respectiv aplicarea liberării condiționate, determinând în acest fel o escaladare a situației, cu consecințe nu doar asupra regimului de executare a pedepselor, ci și a valorii operelor lucrărilor științifice în general, provocând o reacție puternică din partea societății civile și a mediului academic de respingere a golirii de conținut a activității de cercetare științifică.
Un alt aspect ce trebuie observat în legătură cu aplicarea prevederilor legale în legătură cu posibilitatea elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, pentru care se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate, este reprezentat de impactul semnificativ generat în legătură cu încrederea în actul de justiție. Apare, cu alte cuvinte, ideea de justiție formală, în care persoanele condamnate la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unor infracțiuni își execută pedeapsa în mod formal, fără a fi recuperate social, ci dimpotrivă, prin utilizarea abuzivă și deturnarea de la scopul reglementării a anumitor prevederi legale.
În vederea limitării abuzului de drept al persoanelor private de libertate, dar și a altor aspecte de aplicare necorespunzătoare a prevederilor, care au îndepărtat aplicarea acestei dispoziții legale de la spiritul reglementării, având în vedere, că în prezent, nu există o procedură clară pentru a determina caracterul de lucrare științifică precum și un organism competent care să se pronunțe asupra acestui caracter, propunem ca soluție legislativă pentru eliminarea problemelor apărute în practică, abrogarea acestor dispoziții din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Situația reglementată prin prezenta ordonanță de urgență constă în deturnarea unei instituții de drept penal, respectiv calcularea pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate, în particular elaborarea de lucrări științifice publicate, în vederea acordării liberării condiționate, de la scopul avut în vedere de legiuitor la momentul instituirii acesteia. Scopul avut în vedere de legiuitor constă în încurajarea realizării reintegrării sociale cât mai rapide și efective a persoanelor aflate în executarea unor pedepse privative de libertate.
Neadoptarea în regim de urgență a prezentului proiect ar conduce la perpetuarea în rândul persoanelor private de libertate a folosirii abuzive a acestui beneficiu de reducere a duratei pedepsei considerate ca executate în vederea acordării liberării condiționate, cu consecințe negative asupra scopului și funcțiilor pedepsei.
(…)
Din numărul mare de lucrări elaborare de către persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate rezultă cu claritate că acestea urmăresc exclusiv reducerea pedepsei, ceea ce excede scopului de reeducare al textului aplicat, aspect de natură să justifice necesitatea și urgentarea soluționării aspectelor expuse, prin adoptarea unei soluții imediate, respectiv aceea de abrogare a unui text de lege care nu mai răspunde scopului pentru care a fost creat.
Astfel, având în vedere situația actuală, care a generat un abuz de drept al persoanelor private de libertate, dar și a altor aspecte de aplicare necorespunzătoare a prevederilor, cu consecința îndepărtării aplicării acestei dispoziții legale de la spiritul reglementării, propunem abrogarea dispozițiilor art. 96 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
În acest fel, partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate și/sau a instruirii școlare și formării profesionale va avea în vedere numai prestarea acelor activități care pot fi controlate de către autoritățile statului (fie ele administrative sau jurisdicționale) și care au capacitatea de a evita folosirea abuzivă a dispozițiilor legale în vederea obținerii unui beneficiu formal, nefundamentat de o schimbare reală a comportamentului persoanei condamnate. Cu alte cuvinte, pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, va privi prestarea de muncă remunerată, de muncă neremunerată, de munca pe timpul nopții ori, după caz, participarea la cursurile de școlarizare pentru formele de învățământ general obligatoriu sau la cursurile de calificare ori recalificare profesională.
Față de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind abrogarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, pe care îl supunem Guvernului spre adoptare”.
Documentul e semnat de Raluca Alexandra Prună, ministrul justiției, și este avizat favorabil de Petre Tobă, ministrul afacerilor interne.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER