Birourile și holurile Direcției Implementare Investiții de la CNI sunt un adevărat muzeu al fotbalului. Și nu numai. Pereții încăperilor sunt tapetați cu tricouri ale unor fotbaliști uriași, multe purtând suvenirul autografului, piese uluitoare colecționate, în ani, de directorul implementare investiții Adrian Cefalan. Aici găsim, de la casca lui David Popovici, la tablourile în sepia de pe holurile fostului stadion Steaua – rame recuperate și recondiționate din ghearele buldozerelor, cadre istorice-, până la echipamente purtate de Maradona, Zidane, Pele, Zlatan, Ronaldo (brazilianul) și mulți alți jucători emblematici la nivel mondial.
O colecție impresionantă în care piesele de suflet sunt ale componenților Generației de Aur, liderii Gheorghe Hagi și Gică Popescu fiind reprezentați cu o gamă impresionantă strânsă de la echipele de club și, bineînțeles, de sub tricolor. Totul este ordonat din tavan și până în scalpul plintelor, pe holuri, în camere de lucru, într-o lume de poveste pentru toți pasionații. Piese importante sunt împrumutate chiar și la Muzeul Fotbalului din București.
Suntem în biroul dumneavoastră de la Compania Națională de Investiții, un loc ce seamănă mai mult cu un muzeu, văd foarte multe tricouri și sunt tricouri grele. Ne povestiți puțin, vă rugăm frumos!
A fost o pasiune veche, încă din anii 88-89 căutam în revista „Fotbal de la A la Z” adresele cluburilor din străinătate, trimiteam un plic cu o vedere, înăuntru un alt plic cu adresa mea și primeam înapoi, de multe ori, diferite fotografii cu echipe din Spania, Germania, Franța, fotografii pe care le am și acum. Ulterior am început să colecționez câteva tricouri și, ușor, a devenit o pasiune.
O pasiune care s-a transformat, așa cum spuneam, într-un muzeu la locul de muncă. Câte tricouri aveți?
Cred că peste 200. Toate cu semnătură, cu certicat de autenticitate pentru cele semnate de Pele, Maradona, Ronaldo, Ibrahimovic, Zidane și merg mai departe, ce să fac? Probabil că profesia m-a adus în lumea asta a fotbalului și, automat, am și posibilitatea de a semna tricouri cu diferite echipe sau cu jucători din Generația de Aur.
Vă adresez o întrebare grea! Care vă este cea mai dragă piesă?
Cel mai drag… cele cu Hagi și Gică Popescu. Și sufletește, eu am crescut cu generația lor, i-am prins din perioada în care erau tineri și, până s-au retras și celelalte, Pele, Maradona, Zidane, Ronaldo adevăratul așa cum îmi place mie să spun (n.r brazilianul Ronaldo Luis Nazario de Lima). Toate sunt, fiecare tricou are o poveste și nu le-aș da pentru nimic în lume. Chiar vorbeam cu un prieten și i-am spus că, în momentul în care o să mă pensionez, o să-mi fac un muzeu și toată lumea o să aibă acces. Acum, oarecum, sunt cei alături de care lucrăm, mulți colegi, mai ales tați sau mame de băieți care vin cu copiii: „hai la domnul Cafalan să vezi tricourile”. Vin aici, își fac poze. Chiar deunăzi a fost domnul primar de la Severin, care înțeleg că are un copil foarte talentat, luat de 12 ani în Olanda, la Eindhoven și, la fel, mi-a spus că e copilul în mașină și dacă poate să-l invite să vadă tricourile.
E impresionant și trebuie să le spunem prietenilor noștri că de pe holul instituției începe această colecție…
N-am mai avut loc, am zis că o iau ușor pe hol și cobor până la parter (n.r biroul directorului de investiții CNI este la etajul 4).
Cochetați cu ideea unui muzeu? Știu că aveți tricouri date la Muzeul Fotbalului din București…
Da, am, colaborez cu ei, din punctul meu de vedere este foarte bine să le vadă toată lumea, să aibă acces la ele toți iubitorii fotbalului și, intr-adevăr, au venit, și-au ales tricouri, urmează să schimbe colecțiile și atunci o să le iau înapoi pe cele predate și ei vor alege altele. Sunt tricouri istorice, sunt jucători mari și faptul că ei au semnat sau au atins acel tricou… înseamnă mult.
V-am întrebat care vă este cel mai drag, dar aș vrea să știu care a fost cel mai greu de procurat, costisitor din punct de vedere financiar?
Costisitor cel cu Pele (n.r, acest tricou este, în prezent, afișat la Muzeul Fotbalului din București) și cel cu Maradona, astea două?
Ce înseamnă costisitor?
Câtevaaa… sute de euro, chiar mai bine. Idee e că sunt anumite site-uri de specialitate care le scot la licitație și, automat, ține și de noroc, de câți se înscriu la respectiva licitație. Am avut tricouri care nici mie nu mi-a venit să cred că le-am luat la niște prețuri foarte scăzute și, la fel, alte tricouri pe care am dat, poate, un pic mai mult. Dar am cam învățat, îmi pun în minte o sumă și, dacă am ajuns, să spun, la 300 euro, ok, așteptăm data viitoare.
La rândul dumneavoastră, nu ați fost ofertat pentru anumite piese din această colecție?
Ba da, ba da. Am un prieten care o galerie de artă, el mă ajută și cu partea de înrămare și mi-a spus să facem o licitație, că o să scot mulți bani. Dar, probabil, s-au adunat în timp, de atâția ani valorile au crescut. De exemplu, tricoul cu Pele l-am luat acum trei, patru ani, când el încă trăia, acum, după moartea sa, prețul a crescut mult mai mult. Dar sunt de suflet și nu aș putea să le dau. Am mai avut dubluri și am făcut schimburi, în momentul în care intri în lumea asta cunoști tot felul de oameni și, dacă ai o dublură, care mai e și semnată, faci tot felul de schimburi. Asta da, acceptăm.
Mi-ați spus că, în momentul de față, aveți în jur de 200 de piese, unde o să vă opriți? Până la pensionare mai aveți ani buni!
Nu mă opresc…
Pentru muzeu, în acest stil, o să aveți nevoie de o hală…
Exact. Nu, nu mă opresc, sunt cele pe care le cumpăr și cele pe care fie le primesc, fie îmi sunt aduse de vreun prieten. Rricoul acela, de exemplu, mi-a fost trimis prin Cristi Bobar, de Cosmin Olăroiu, de la Al Sharjah, cu Pjanic, Manolas, toți cei care joacă acolo și, de-asta zic, unele le cumpăr la licitație, altele îmi sunt trimise de oameni din fotbal.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER