Bravo, băi!

Deci s-a întâmplat. Se punea problema doar „când”, nu „dacă”
signor Bergodi va fi scuipat de pe bancă, precum coaja de sămânță
de la loja oficială. Nu e nimic senzațional în demitere. Lumea
aștepta apoi doar o altă Elodie dezgropată și cărată în spate la
club de valetul Argăseală.

Numai că s-a întâmplat ceva neprevăzut. În timp ce se legăna pe
cracă cu Șerifii, Tarzanul din Pipera s-a curentat! 12.000 de volți
i-a băgat în – mă scuzați! – cur Bergodi, când i-a trântit ușa
vestiarului peste portțigaretul chicios de aur. N-ați da orice, dar
orice, pe DVD-ul cu Minunea de la Vestiar? Să-i vedeți fața, când
un italian adevărat, nu corcitura de Giovanni, îl sare de la porția
de discurs-telemea-nesărată?

În mod obișnuit, după demitere, urmau câteva zile de frecții
mediatice și spălări de căcăreze îngăimate pe la toate
televiziunile dornice de rating. Cum face Băsescu băi de alcool în
mulțime, așa face și colegul de pahar clisme media. Ei bine, ușa
vestiarului i-a scurtcircuitat sinapsele și, plângând de ciudă,
probabil l-a sunat la iuțeală și din obișnuință pe MM Stoica, să-i
ceară un antrenor. Dar cum degetele îi tremurau de furie, l-a
nimerit pe M. Stoichiță.

„Steaua nu se refuză”, zice dânsul. În principiu are dreptate, dar
CARE STEAUA? Secția de fotbal a decedat când Păunescu a vândut-o.
Oricine se aruncă acolo: antrenor, pandur tehnic, jucător sau copil
de mingi, se aruncă în fosa septică din Pipera. Vreți domnule
Stoichiță să înghițiți „fotbalul” emanat de ăla? Atunci capul la
fund și poftă bună!

Și bravo, băi, Ă‚la-de-nerostit, fă-ți nevoile tehnico-tactice pe
ei. Merită. Bergodi a avut curajul, într-un final, să-i prindă
degetele la capac, dar tot s-a maronit nițel. Oracolul Milițică are
dreptate, ești slugă la patron, stai cuminte. Toți microbiștii
suntem slugile patronilor FRF și LPF care ne deversează zilnic
olițele în cap. Doar nepotul lui Traian, Bergodi, s-a
scuturat.

De aceea, Domnul Bergodi merită o statuie în Ghencea, după ce
pentru Ă‚la-de-nerostit o să vină Târgoviștea. Căci problema e doar
„când”, nu „dacă”.